Cel mai mare buget din istoria agriculturii

- Agricultura va beneficia în 2008 de o susţinere financiară internă şi externă de peste 11 miliarde lei. Este vorba de cel mai mare sprijin financiar din istoria agriculturii româneşti. El depăşeşte cu 13% nivelul anului 2007 şi de aproape 2 ori totalul alocaţiilor pe 2006.

- Cea mai mare susţinere financiară vine din partea Uniunii Europene, al cărui sprijin financiar, de 5.560.000 lei, depăşeşte pentru prima dată contribuţia Bugetului Naţional, stabilită la 5.467.300 mii de lei.

- Alocaţiile bugetare din 2008 pentru agricultură reprezintă 2,5% din Produsul Intern Brut.

- Principala prioritate a bugetului agricol pe 2008 o reprezintă susţinerea financiară a activităţii productive din agricultură, respectiv a sectorului vegetal şi zootehnic, căruia îi este alocat cca 10 miliarde lei, respectiv 90% din bugetul agriculturii pe 2008.
O asemenea construcţie financiară se explică prin contribuţia foarte mare a bugetului comunitar, orientat cu precădere spre sectoarele care asigură progresul tehnic şi tehnologic.

- Plăţile directe pe suprafaţă au fost majorate la aproape 300 milioane de euro, respectiv la 47 de euro/ha, nivel maxim prevăzut în Tratatul de aderare.

- Investiţiile pentru îmbunătăţiri funciare vor fi sprijinite cu circa 2.762 mii de lei. Creşterea faţă de 2007 este de 55%, dar în condiţiile dezorganizării şi ineficienţei acestui sector nivelul de alocaţie este departe de a asigura acea ajustare structurală care să garanteze irigarea a cel puţin jumătate din potenţialul existent.

- Alocaţiile destinate susţinerii financiare a programului Fermierul, în sumă de 490 mii lei, deşi în creştere faţă de 2007, lasă să se înţeleagă că acesta nu mai prezintă o prioritate pentru actuala echipă guvernamentală. De fapt, sprijinul financiar pe 2008 are ca destinaţie doar finanţarea proiectelor aflate în curs de realizare.

- Silvicultura nu se află nici ea în prim-planul priorităţilor. Dimpotrivă, ea pare a se situa în rândul sectoarelor marginalizate din punct de vedere bugetar, fiind lăsată să se descurce mai ales pe seama unui program de autofinanţare, care are puţine şanse de reuşită în condiţiile devastărilor la care este supus fondul forestier.

Despre Bugetul destinat anului 2008 am discutat cu Miron Moldovan, director general al Direcţiei Generale de Buget-Finanţe şi Fonduri Europene. Potrivit spuselor sale, un prim element de noutate regăsit în acest buget este dat de finanţarea la hectarul de cultură. Suma estimată va ajunge la aproximativ 90 de euro/ha.

Rep.: Care sunt elementele esenţiale ale acestui buget, din punctul de vedere al dimensiunii, al resurselor, al repartiţiei cheltuielilor şi al priorităţilor?

M.M.: Referitor la dimensiune se observă din sinteza comparativă a ultimilor ani că, dacă în anul 2006 bugetul consolidat al Ministerului Agriculturii deţinea 1,68% din PIB, în bugetul pentru anul 2008 procentul creşte la 2,80% din produsul intern brut. Această pondere destul de mare este o dovadă că agriculturii i se acordă o importanţă deosebită.

Din punctul de vedere al surselor de finanţare vă pot spune că, dacă în urmă cu doi ani fondurile provenite din bugetul de stat deţineau 1,8% din PIB, pentru anul viitor acestea vor ajunge la 1,45%.

În ceea ce priveşte fondurile externe nerambursabile se poate observa o dinamică deosebită datorată intrării României în Uniunea Europeană. Astfel, dacă acestea ocupau în anul 2006 o pondere de 0,56% din PIB, în 2008 ele aproape se vor dubla, ajungându-se la un procentaj de 1,26% din PIB.

Despre repartiţia cheltuielilor este bine de ştiut că ministerul a alocat fonduri pentru aşa-numitele cheltuieli fixe legate de: funcţionarea instituţională, crearea condiţiilor de muncă, personal, materiale; cheltuieli necesare funcţionării instituţiilor prin care ministerul îşi realizează politica de subvenţionare a agriculturii.

Rep.: Ce a intervenit nou în fundamentarea şi structurarea bugetului faţă de anii precedenţi?

M.M.: Aşa-numita finanţare pe hectar. Ministerul Agriculturii face o prefinanţare, adică plăteşte înainte suma pe hectarul de cultură, în valoare de 50,5 euro, şi apoi o recuperează de la Uniunea Europeană.

În completarea acestor 50,5 euro/ha, la majoritatea culturilor există şi o contribuţie a statului membru. România contribuie cu peste 40 de euro pe ha, bani pe care nu-i mai recuperează. Pe parcursul a trei ani (din decembrie 2007 şi până în 2009), UE ne susţine 80% din această sumă, de peste 40 euro/ha, în limita a aproximativ 500 de milioane de euro. Aşadar vom aloca suma de 84,92 euro/ha de cultură, diferenţiat la sfecla de zahăr, in, cânepă.

O noutate o reprezintă şi fondurile din programul FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală), care de fapt sunt fonduri aferente Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.

Am alocat fonduri şi pentru partea de cofinanţare, dar şi pentru stimularea absorbţiei. Acele credite acordate prin bănci au avut rolul de a stimula absorbţia fondurilor europene. Nepromovarea proiectelor SAPARD şi respectiv PNDR, din lipsa fondurilor proprii a producătorilor agricoli, ar fi pus România în incapacitatea de a absorbi fondurile europene.

Un alt element de noutate este dat şi de Fondul European Agricol pentru Garantarea în Agricultură (FEGA), precum şi de Fondul European pentru Pescuit (FEP).

Rep.: Din datele de care dispunem rezultă că majoritatea alocaţiilor bugetare este orientată spre dezvoltarea sectoarelor vegetal şi zootehnic. Această orientare cuprinde şi procesarea?

M.M.: Subvenţionarea se desfăşoară pe mai multe categorii. Partea de producţie vegetală şi zootehnică se încadrează la capitolul sprijinul producătorilor agricoli.

Procesarea se regăseşte în Planul de Dezvoltare Rurală. Ca să procesăm trebuie să producem, că dacă nu producem şi importăm... este în dezinteresul României. La noi, la ora actuală există o ruptură între procesare şi producţie. Rentabilitatea unei ferme nu rezultă din produsul brut, ci din procesarea şi valorificarea acestuia.

Fermierul se situează la pragul eficienţei, dacă se opreşte doar la partea de producţie. De aceea, prin SAPARD şi PNDR s-a încercat stimularea sistemului de procesare, care îl eficientizează pe fermier.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu