Imprimati articolul

Zone rurale cu risc natural mărit

Datele istorice de care dispune Administraţia Naţională „Apele Române“ (ANAR) arată că zona de nord, nord-vest a ţării este considerată cu un grad de vulnerabilitate mai ridicat la inundaţii. Aici sunt încadrate bazinul Someş-Tisa, Crişurile, Mureş, Banat, precum şi zona bazinului Siret. „Evenimentele din 2010, cu tipul acesta de viituri rapide şi scurgeri importante de pe versanţi, ne-au demonstrat faptul că efectul schimbărilor climatice se resimte printr-o creştere în intensitate şi în frecvenţă a fenomenelor extreme şi, în consecinţă, nicio zonă nu mai este ferită în totalitate“, a declarat David Csaba, directorul general al ANAR, pentru Lumea satului. Domnia sa a precizat că astfel de fenomene au apărut în 2010, în Moldova, dar şi în judeţe ca Maramureş, Sălaj, Caraş-Severin, Constanţa, Harghita, Covasna, Dâmboviţa şi au generat viituri rapide (flash flood), cu efecte greu de controlat, precum şi inundaţii cu debite foarte mari, care pot apărea din ce în ce mai des.

Digurile pot ceda oricând

Până în prezent, susţine directorul general, multe dintre digurile realizate pentru protecţia terenurilor agricole au fost dimensionate în clasele de importanţă III-V. Adică au fost concepute să reziste la inundaţii cu perioada de revenire de la 10 până la 50 ani. Cum acestea apără şi zone locuite, este necesar ca să fie reconsiderată clasa de importanţă, care să ridice nivelul de asigurare (siguranţă) până la 1%, diguri care să reziste la inundaţii cu perioada de revenire o dată la 100 ani. Pentru aceasta, este nevoie de lucrări noi de supraînălţare/reconsolidare.

Ce se poate face

Soluţiile specialiştilor de la „Apele Române“ prevăd, de exemplu, construcţia unor drumuri în rambleu cu rol de dig sau a unor diguri circulabile. De asemenea, se consideră că trebuie să se ia în calcul reconsiderarea secţiunilor podurilor, acolo unde acestea au fost afectate, şi amenajarea albiei amonte şi aval de acestea, pentru stabilizarea şi reducerea vitezei apei. La acestea, se adaugă şi găsirea unor soluţii locale, pentru scurgerea apelor pluviale provenite din ploi torenţiale.

Atenuarea viiturilor prin acumulări

Şeful de la ANAR a spus că, din punctul de vedere al specialiştilor, acumulările permanente (baraje) şi nepermanente (poldere) au un rol extrem de important în atenuarea viiturilor.  „Mi-aş dori foarte mult să se găsească fonduri pentru investiţiile necesare, încât să menţinem acumulările pe care le avem la parametrii optimi. Acolo unde au fost prevăzute, încă din anii’60, ca soluţii tehnice imperios necesare - de exemplu, acumulările Paşcani şi Cosmeşti, pe râul Siret, Hoghiz, pe râul Olt, canalul Siret-Bărăgan - astfel de investiţii să fie finalizate, într-un orizont de timp relativ scurt, ţinând cont şi de condiţiile de mediu actuale“, a menţionat David Csaba.

Îmbunătăţirea relaţiilor interinstituţionale

Pe viitor, ANAR intenţionează să îmbu­nă­tăţească relaţiile interinstituţionale, dar şi să se apropie de cetăţean, prin informa­ţiile pe care le transmite. Ideea este că fiecare om trebuie să devină conştient de riscul la care se expune, atunci când îşi construieşte casa pe marginea râului. De aceea, fiecare cetăţean trebuie să se lase instruit de cei mai în măsură cum să reacţioneze în raport cu inundaţiile, atunci când situaţia impune acest lucru.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 3, 1-15 FEBRUARIE 2011

֩ Comentarii