Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Ziua Biotehnologiilor Agricole (II)

Ziua biotehnologiilor agricole, organizată în judeţul Timiş, a continuat cu o vizită de documentare la Staţiunea de Cercetări din Lovrin. Prezent la eveniment, prof. univ. dr. Valeriu Tabără a afirmat că firmele mari din România realizează experimente ce îşi propun să demonstreze superioritatea noilor tehnologii. Domnia sa afirmă că Legea privind ONG a ieşit foarte bine, în sensul că înlătură suspiciunile legate de pericolul culturilor şi sănătăţii.

Hibrizii Alex creat la Lovrin se cultivă foarte bine în Ungaria, Ciprian în judeţele din Câmpia Română, iar Lovrin 400 în toată ţara. Vasile Bârlea, cercetător coordonator în cadrul staţiunii, a precizat faptul că trebuie făcute presiuni faţă de toţi cei care conduc ţara să facă demersuri pentru a permite ştiinţei agricole din România să intre în concurenţă cu Europa.

O bază de cercetare impresionantă

La Lovrin se află în colecţie 700 de soiuri. Staţiunea are 2.200 ha, din care 1.000 ha în concesiune. Activitatea principală este producerea de sămânţă. Pe viitor se doreşte un parteneriat public privat. Nicolae Hristea, director executiv al AgroBiotechRom şi organizatorul evenimentului, a spus că: „Am venit aici pentru o colaborare pe viitor cu firme ce dispun de un potenţial mare. Companiile au forţă financiară şi un personal foarte bine calificat pentru aceasta. Am fi reuşit mult mai mult dacă toate părţile s-ar fi implicat. Asta pentru a duce la bun sfârşit ideile.“

Un unicat în Europa

La Lovrin, cele trei mari companii străine au realizat un proiect unic în Europa. Ele
şi-au reunit eforturile pentru a dovedi că realizările lor reprezintă succese de ultimă oră în materie de biotehnologii. Aici se fac experimente cu scop comercial, având la bază cea mai nouă tehnologie.

Girul academic

El este dat de academicianului Cristian Hera, pe care îl prezentăm într-o exprimare de sinteză.

„Este o bucurie şi o satisfacţie când toate cele trei – învăţământ, cercetare şi producţie – sunt împreună. Din nefericire, nu mai putem vorbi de unităţi de cercetare din varii motive. Cercetarea ştiinţifică românească nu mai primeşte niciun ban de la stat, iar susţinerea financiară a acestora se face din activitate proprie ori din vânzări de alte active.

Parteneriatul public privat este un lucru extraordinar de bun. Zestrea extraordinară a geneticii româneşti nu mai este apreciată şi nimeni  nu-şi mai dă silinţa pentru asta. La ora actuală există un fenomen heterozis al agriculturii româneşti. Bazele unei viitoare agriculturi româneşti unice a început aici, la Lovrin, cu aceste mari companii, unde este un punct de referinţă pentru agricultura românească de azi.“

Opiniile celor mai autorizaţi competitori

Andrei Măruţescu – Syngenta: „La Lovrin este un lucru unicat în Europa prin colaborarea în toate domeniile pe această platformă. Tot personalul de aici este instruit de 5 ani într-o zonă bine izolată, conform reglementărilor româneşti în vigoare.

Unele soiuri de pe platformă nu sunt aprobate în UE pentru comercializare, ci doar pentru testare pe platformă. Conform normelor europene, durata pentru omologare durează între 2-3 ani şi este la aprecierea fiecărei ţări în parte. Trebuie avută în vedere schimbarea percepţiei politicii în materie de hibrizi modificaţi. În opinia mea, în România asistăm la o ploconire în faţa dictaturii politicii europene, în faţa căreia specialiştii şi cercetătorii nu au ultimul cuvânt.  Syngenta are în România 9 platforme experimentale.  BT11 este cel mai vechi produs în testare, fiind primul produs scos pe piaţă rezistent la Ostrinia.“

Dr. Ion Ciocăzanu – Pioneer: „Genetica, o ştiinţă prea pretenţioasă“: „Gena hibrizilor companiei nu are efecte negative asupra animalelor şi a omului. Nu au fost constatate efecte negative în SUA până acum. Atacul produs de Ostrinia afectează între 10-20% din cultură. Aş dori să supun atenţiei calitatea foarte bună a boabelor cu PR35F38. Nu există sistem de imunitate generală, ci doar de toleranţă. Comisia UE nu-şi respectă propriul regulament, cu toate că se fac presiuni destul de mari. În România se cultivă 5 milioane ha de porumb şi grâu, dar pentru a intra în competiţia internaţională este obligatoriu să-şi modifice gândirea şi practica agricolă.“

Neamţul din Bavaria

Dr. Michael Zier şi dr. Carol Lauer, coordonatorii Centrului Experimental al Institutului de Cercetare Landul Bavaria: „Din cauza dăunătorilor, în special Diabrotica, noi cei de la Centrul Experimental din Bavaria am înfiinţat pe raza localităţii Lovrin un lot experimental cu cuşti flexibile de 2 mp fiecare, cu 16 plante/cuşcă şi sunt 24 de asemenea cuşti pe acest lot. Experimentul se realizează în  6 repetiţii pe o perioadă de 4 ani de zile. În 2010 vor fi 52 de asemenea cuşti pentru eradicarea dăunătorilor cu o influenţă a rotaţiei culturilor pe 2 cicluri de rotaţie. Lotul experimental va funcţiona până în anul 2012. Acest lot experimental a fost creat în judeţul Timiş deoarece în ultimul timp au apărut dăunătorii în Landul Bavaria, iar unul dintre iniţiatorii acestui experiment este dr. Carol Lauer, născut pe aceste meleaguri.“

Discuţii între organizatori

Specialiştii de la AgroBiotechRom nu se sperie de niciun fel de cei de la Greenpace, deoarece pe parcursul acestui an au avut diverse întâlniri şi au început să înţeleagă rolul soiurilor transgenice. Marea problemă a dlui Hristea şi a celor din ABR va fi la aprobarea, omologarea şi comercializarea pe scară comercială a unor soiuri transgenice în România atât cu parlamentarii cât şi cu unele organizaţii gen Greenpace. „Dacă nu vor să înţeleagă rostul muncii noastre prin comercializarea acestor soiuri vom încerca să-i plătim, să-i finanţăm cumva“, a precizat Hristea.

Clement LUPU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.20, 16-31 OCTOMBRIE 2009

Vizualizari: 752



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI