Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Vremea ploioasă a trecut, urmează arşiţa. Vom reuşi să irigăm cât ne-am propus?

Din 2010 subvenţia la energie, care reprezintă 90% din costurile cu irigaţiile, a fost sistată, preţul energiei fiind cel care influenţează cel mai mult costurile cu irigaţiile. Pe 15 februarie a apărut o ordonanţă promovată de către Ministerul Agriculturii, prin care au fost incluse în costurile apei de irigat cheltuielile personalului de la ANIF, sucursală şi teritorială, deci a tuturor angajaţilor care se ocupă de irigaţii. Acestea au ridicat cu 20% costul pe 1.000 mc.

Cu alte cuvinte, costurile pentru irigaţii s-au dublat sau chiar mai mult, având în vedere că au înregistrat o creştere de 110% per total. Care este situaţia actuală, dar mai ales ce va urma, având în vedere că nevoia acută de apă abia acum începe să se resimtă? Un prim răspuns aflăm de la preşedintele Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din România (LUAIR), domnul Viorel Nica.

Realizările sunt simbolice

- Care sunt solicitările dvs., în calitate de preşedinte al Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din România?

- La ultima discuţie avută cu ministrul Tabără ni s-a promis că va avea loc o înţelegere cu Ministerul Industriilor pentru a obţine cel mai mic tarif pe KWh în cazul irigaţiilor.

Aceasta ar însemna o reducere a costurilor cu 60%. Deocamdată, propunerea e la nivel de discuţii. În situaţia în care nu vom obţine un preţ la energia electrică suportabil, atunci suprafaţa irigată în Româna, care şi aşa este mică, se va diminua în continuare. Dacă ar fi să dăm un exemplu, anul acesta, din 40.000 ha contractate în judeţul Ialomiţa, s-au irigat până în prezent doar 10%.

- Dar la nivel de ţară, care este situaţia? Cât estimaţi că se va iriga în total?

- La nivel de ţară au fost contractate 330 mii de ha şi până în prezent s-au irigat tot cam în jur de 10%. Acum un an s-au irigat în jur de 70 mii de ha, dar au plecat din start păcăliţi de ideea că în următoarea perioadă se va reveni la sprijinul din partea statului la preţul energiei.

- Oficialităţile susţin că suprafaţa mică irigată a fost consecinţa şi a faptului că s-a înregistrat şi un oarecare aport pluviometric. Perioada secetoasă începe de acum.

- În unele zone aşa s-a întâmplat. La noi, în Ialomiţa, pe terenurile Agrichim Feteşti deservite de OUAI Movila şi OUAI Săveni, lucrurile nu au stat aşa. În jurul nostru a plouat cu un plus chiar de 70 de l/mc. Aici abia dacă au căzut 40 l/mc.

Una este teoria, alta practica

- Cum vedeţi rezolvată problema irigaţiilor în perspectivă, având în vedere că staţiile de pompare sunt considerate energofage, fapt ce grevează mult asupra costurilor cu irigaţia?

- Întrebarea asta mi-a adresat-o şi ministrul Tabără şi i-am demonstrat că nu sunt energofage decât prin prisma costului cu energia electrică. Dar în momentul în care energia repartizată pentru irigaţii ar beneficia de regimul E 1, de 0,16 lei/KW, practicat pe timp de noapte, fermierii nu ar mai avea de ce să ceară efort din partea statului pentru irigaţii. Aici e vorba de voinţă politică până la urmă. Dintr-un tarif se ia segmentul cel mai ieftin, se elimină sarcina de putere şi orele de vârf şi atunci costul devine suportabil pentru orice fermier.

O nouă strategie

- Se discută, mai nou, de refacerea sistemelor de irigaţie prin aducţiunea apei gravitaţional.

- Noi avem la dispoziţie posibilitatea accesării fondurilor europene cu bani nerambursabili 100% pe Măsura 125, submăsura 12 pentru irigaţii, dar ca să putem fi eligibili trebuie obligatoriu să funcţioneze Organizaţia Utilizatorilor de Apă pentru irigaţii, să aibă bilanţ pozitiv şi contract pe anul anterior încheiat cu ANIF-ul. În situaţia în care acestea nu mai încheie contract cu ANIF-ul din cauza costurilor mari şi nu au nici bilanţ, atunci nu au nici pentru ce să mai întocmească proiecte.

Prin aceste fonduri s-ar putea achiziţiona din afară pompe cu un consum de energie mai mic cu 40% la acelaşi volum de apă. Totodată, acele motoare electrice au un convertizor care permite pornirea unei staţii cu un motor pentru 3 până la 36 de aripi de udare. Deci consumul de energie se reduce proporţional în funcţie de sarcina de putere pe care o primeşte.

- Cum vedeţi trecerea aceasta despre care se vorbeşte, a ANIF-ului la Ministerul Mediului?

- E în discuţie. Nu a apărut însă niciun act normativ deocamdată. Ar fi bine să trecem la Ministerul Mediului dacă acesta s-ar orienta către biodiversitate şi ar asigura la comandă apa de irigat pentru fermieri. Deci canalele principale să fie alimentate la timp, la cerere bineînţeles, şi acolo unde OUAI-urile funcţionează. Considerăm că soluţia nu trebuie respinsă, cu o condiţie: Ministerul Mediului să finanţeze o parte a investiţiilor şi a cheltuielilor de exploatare.

Valentina ŞOIMU
LUMEA SATULUI, NR.15, 1-15 AUGUST 2011

Vizualizari: 635



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI