Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Vremea înfiinţării culturilor de tomate, ardei, vinete

Denumită şi „florar“, luna mai se caracterizează printr-o intensă activitate de îngrijire a culturilor. Semănatul culturilor de vară, prăşitul şi răritul legumelor, aplicarea tratamentelor împotriva bolilor şi dăunătorilor în câmp, grădini, vii şi livezi sunt doar câteva dintre priorităţile grădinarilor pentru această perioadă. Cel mai bine reprezentate în grădina de legume sunt tomatele de vară, ardeiul şi vinetele, care se plantează până la mijlocul lunii mai. Cultura se înfiinţează în exclusivitate prin intermediul răsadului, acest mod de cultivare influenţând atât timpurietatea, cât şi producţia.

Cerinţe faţă de factorii de vegetaţie

Tomatele, ardeii şi vinetele sunt plante termofile care vegetează şi fructifică bine în condiţiile unor temperaturi mai ridicate, valorile optime fiind situate între 22-30°C. Faţă de lumină manifestă de asemenea cerinţe mari, intensitatea ridicată a acesteia reprezentând condiţia de bază pentru fructificarea acestor plante. Toate plantele au cerinţe mari faţă de umiditatea solului, ceea ce înseamnă că ele trebuie cultivate în condiţii în care există posibilităţi de udare. În ceea ce priveşte umiditatea atmosferică, aceasta trebuie să fie moderată la ardei şi tomate şi ridicată la vinete. Toate aceste specii dau recolte bune şi constante în condiţiile administrării gunoiului de grajd în cantităţi de 2,5-4 kg /mp, precum şi a resturilor menajere bine fermentate. Îngrăşarea chimică se poate înlocui cu bălegar îngropat în brazdă toamna, la pregătirea terenului.

Momentul plantării

Pregătirea terenului începe încă din toamnă, prin eliminarea resturilor vegetale, nivelarea solului, administrarea gunoiului de grajd, urmate de săpatul cu cazmaua la 28-32 cm. În primăvară, dacă este posibil, se administrează îngrăşăminte minerale pe bază de azot, fosfor şi potasiu şi se modelează terenul în straturi de cca 1 m. La momentul plantatului, răsadurile trebuie să aibă  o vârstă de 50-60 de zile, să aibă formate primele inflorescenţe, să fie viguroase, de culoare verde închis. Pentru a fructifica pe rând, răsadurile vor fi plantate eşalonat de la sfârşitul lunii aprilie şi până la mijlocul sau chiar sfârşitul lunii mai. Pentru a folosi terenul cât mai mult timp, înainte se pot pune ceapă sau salată, legume care sunt recoltate până în aprilie şi lasă terenul liber de buruieni. Pe un metru pătrat de teren pot fi plantate 7 răsaduri de tomate, 12-14 de ardei şi 45-48 de vinete. În gene­ral, culturile de tomate înfiinţate în grădină trebuie palisate, ceea ce permite o desime mai mare pe rând.

O atenţie mare trebuie acordată poziţiei pe care tomatele, ardeii şi vinetele o ocupă în grădină. Fiind plante iubitoare de lumină, lipsa acestui factor influenţează în mod evident creşterea plantelor şi fructificarea lor. De aceea cultivarea lor pe terenurile cu pomi fructiferi sau ornamentali, acolo unde coroana acestora menţine umbră permanentă, precum şi unde construcţiile existente umbresc o bună parte din timpul zilei, este o mare greşeală.

Lucrări de îngrijire

După 4-6 zile de la plantare are loc completarea golurilor cu răsad de aceeaşi vârstă.  Primul udat se aplică la plantare cu o normă de 15-20 l/mp. În total, în timpul vegetaţiei se aplică 6-7 udări la tomate la un interval de 10-15 zile, 10-12 udări la ardei odată pe săptă­mână şi 7-9 udări la vinete la două săptămâni cu o cantitate ceva mai mare de apă. În timpul vegetaţiei au loc 3-5 lucrări de prăşit. La hibrizii cu creştere nedeterminată este nevoie de susţinerea şi palisarea plantelor. 

O lucrare importantă la tomatele cu creştere nedeterminată este copilitul, prin intermediul căruia se înlătură lăstarii de la subţioara frunzelor. Lipsa sau la întârzierea acestei lucrări duce la diminuarea producţiei şi întârzierea fructificării. Tot la acest tip de tomate se aplică şi cârnitul, ce constă în suprimarea vârfului de creştere deasupra ultimei frunze, dar şi defoliatul, ce constă în suprimarea frunzelor de la baza plantelor, ambele lucrări având rol în grăbirea fructificării. În ceea ce priveşte protecţia fitosanitară, mare atenţie trebuie avută la boli care în general sunt comune celor trei specii, printre ele numărându-se mozaicul tomatelor, cancerul bacterian, pătarea frunzelor şi băşicarea fructelor, putrezirea plăntuţelor. O boală importantă la tomate este mana, care atacă atât frunzele, cât şi florile şi fructele, eficiente în acest sens fiind trata­men­tele cu Ridomil, Previcur şi Dithane.

Tot în această perioadă: Se efectuează semănatul în vederea producerii răsadurilor de varză de toamnă, conopidă şi gulii. Acestea din urmă câştigă tot mai mult teren datorită cererii de pe piaţă. Au loc lucrările de îngrijire a culturilor din grădina de legume: prăşitul, plivitul, udatul, îngrăşarea fazială, combaterea bolilor şi dăunătorilor, completarea golurilor. Se recoltează legumele verdeţuri, ridichile de lună. Se combat dăunătorii apăruţi în masă în această perioadă: păduchii de frunze, acarienii, gândacul din Colorado - adulţi şi larve din generaţia I. Se fac tratamente împotriva bolilor precum mana cepei şi usturoiului, mana şi septorioza tomatelor, mana şi putregaiul bacterian la cartof etc.

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 9, 1-15 APRILIE 2011

Vizualizari: 2463



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI