Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Vremea asasinatelor politice

Pe 21 septembrie 1939, la orele 14, în timp ce venea de la Marele Stat Major, prim-ministrul României Armand Călinescu, „micul dictator“, cum era denumit în epocă, se prăbuşeşte ciuruit de gloanţele a nouă legionari în preajma locuinţei sale situată în apropierea parcului „Sf. Elefterie“.

Atentatul – au explicat făptaşii la Radio România, unde au intrat în forţă – a fost un act de răzbunare a legionarilor pentru a „pedepsi“ actul violent al suprimării lui Corneliu Zelea Codreanu şi a altor corifei legionari cu aproape un an înainte.

Consternare

La auzul acestei veşti, întreaga ţară a fost cuprinsă de mânie, de revoltă, de îndârjire. Se găsise „mâna românească ridicată pentru a ucide ordinea românească, pentru a lovi pe la spate în sfetnicul ordinei lăuntrice şi al apărării naţionale“, deplângea Cezar Petrescu asasinatul săvârşit de legionari. La rândul său, N. Carandino scria că Armand Călinescu fusese un şef de guvern „în împrejurări deosebit de grele şi în condiţii pe care nu el le alesese“, că prin toată activitatea sa „a intrat în istoria ţării fără voia lui, aşa cum intră eroii din datorie“.

Ca o premoniţie, în dimineaţa respectivă Armand Călinescu semnase un decret privind participarea armatei la funeraliile naţionale în cazul încetării din viaţă a înalţilor demnitari.

Represiune dură

Replica atentatului a venit cu o promptitudine demnă de invidiat.
În seara aceleiaşi zile, cei nouă făptuitori au fost aduşi la locul atentatului şi executaţi prin împuşcare. Cadavrele au fost lăsate vederii publicului, iar o pancartă întinsă deasupra anunţa că „aceasta va fi de aici înainte soarta asasinilor trădători de ţară“. O mulţime enormă a trecut să vadă cumplita privelişte.

Noul preşedinte al Consiliului de Miniştri, generalul Constantin Argeşanu, a ordonat o represiune extrem de dură. Numeroşi legionari au fost scoşi din închisori, împuşcaţi şi cadavrele lor expuse în pieţe publice. O notă oficială publicată în ziare spunea că „sancţiuni s-au aplicat asasinilor, complicilor şi îndrumătorilor lor“.

La radio s-a anunţat că „Ministerul de Interne studiază prin contencios aplicarea sancţiunilor şi la membrii familiilor pentru ca să stârpească sămânţa celor care dau naştere la asasini şi trădători“.
Informaţiile care sosesc din provincie şi care nu sunt, fireşte, publicate în presă sunt de un dramatism înfiorător. Cad victime ale răzbunării sălbatice în special tineri, numărul celor împuşcaţi în urma atentatului din 21 septembrie cifrându-se între 350 şi 400 de persoane.

Toate acestea provoacă depresie, apoi indignare împotriva acelora, în frunte cu Carol al II-lea, „ce pângăresc sufletele, seamănă vrăjmăşii mortale şi compromit bunul renume al ţării, tocmai în momentele în care era nevoie să se cultive spiritul unităţii şi solidarităţii naţionale în faţa marilor primejdii ce ameninţă crezământul nostru politic, social şi naţional“, scrie acelaşi Constantin Kiriţescu.

Stelian CIOCOIU
REVISTA LUMEA SATULUI NR.19, 1-15 OCTOMBRIE 2009

Vizualizari: 637



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI