Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Academia Română dă undă verde Organismelor Modificate Genetic

Academia Română a găzduit simpozionul Biotehnologii în agricultură, organizat împreună cu Ambasada Statelor Unite ale Americii şi asociaţia Biotech cu scopul de a dezbate unele aspecte legate de folosirea Organismelor Modificate Genetic în agricultură, în contextul adoptării noului cadru legislativ al Uniunii Europene.

Comunicările prezentate au avut menirea de a aduce argumente în sprijinul acestui produs ştiinţific de excepţie, motiv pentru care au fost invitate mai multe personalităţi din ţară şi din străinătate, printre care fermieri, profesori, cercetători, academicieni.

Menţionăm că, anul trecut, în aceeaşi perioadă Academia Română a mai găzduit un astfel de eveniment, intitulat „Biotehnologiile agricole, prezent şi viitor“, la care au participat o serie de cercetători, academicieni, profesori universitari, dar şi fermieri.

Cu acest prilej, aceştia şi-au manifestat nemulţumirea faţă de interzicerea cultivării de soia modificată genetic odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. Printre cei care au luat cuvântul s-au numărat prof.univ. dr. Valeriu Tabără, acad. Păun Otiman, prof. Elena Badea, USAMV Timişoara, dr. Lucian Buzdugan, TCE 3 Brazi. În numărul viitor al revistei noastre vom prezenta însă opiniile altor personalităţi din activitatea productivă, deşi cei enumeraţi au fost din nou prezenţi pentru a-şi susţine cauza.

Îndemnul venit din partea Ambasadei SUA a fost ca societatea românească să decidă ce este de făcut în privinţa OMG-urilor, bazându-se pe ştiinţă, şi nu pe presiunile politice care nu au nicio legătură cu aceasta. Este bine ştiut că, dacă în SUA OMG-urile au fost introduse pe scară largă în cultură, având efecte economice remarcabile, în Uniunea Europeană există rezerve şi reticenţe faţă de produsele acestor tehnologii, România ca ţară membră fiind obligată să se supună actualelor reglementări.

Cel care a rostit cuvântul de deschidere, făcând de altfel şi o analiză obiectivă asupra tematicii în discuţie, a fost domnul Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române. Din expunerea domniei sale am reţinut că „modificarea genetică permite realizarea de producţii agricole, animale şi vegetale, mult sporite faţă de cele obţinute prin tehnologii tradiţionale şi deci profituri mult mai mari producătorilor. De aceea ele au fost adoptate cu mult entuziasm în mai multe părţi ale lumii. În acelaşi timp au apărut voci care atrag atenţia asupra necunoaşterii efectelor ce pot rezulta din modificarea genetică a organismelor pe termen scurt, mediu şi lung. Dacă ştiinţa a greşit, tot ştiinţa este cea care trebuie să descopere în ce constă această greşeală şi să o corecteze sau să îi limiteze efectele.

Numai o analiză ştiinţifică nepărtinitoare şi dezinteresată poate da un răspuns corect în legătură cu eventualele efecte nedorite sau riscuri ce pot rezulta din aplicarea largă a OMG-urilor. Sperăm ca, prin intermediul cercetării, să ajungem să înţelegem noile tehnologii şi modul în care ele pot fi aplicate cu rezultate economice pozitive, respectând în acelaşi timp normele Uniunii Europene.“

Argumente economice şi sociale

În pledoaria sa, Nicholas Taubman, ambasadorul Statelor Unite ale Americii, a pus accent pe interesul producătorilor: „Dintotdeauna fermierul a căutat modalităţi prin care să obţină o calitate mai bună a produsului său şi un preţ mai atrăgător pentru consumator.

Observ că, deşi în mod normal biotehnologiile ar trebui să însemne progres şi performanţă, în România acestea au ajuns un subiect foarte controversat, cauzator de neînţelegeri. Utilizate în mod corespunzător, biotehnologiile agricole ar trebui să aducă beneficii atât pentru producător, cât şi pentru consumator. Producătorul ar folosi mai puţine substanţe chimice pentru tratarea culturilor, lăsând astfel o hrană mai sănătoasă consumatorului, dar şi mai mulţi bani în buzunarul acestuia.

După o secetă care a afectat România şi s-a dovedit a fi catastrofală din punct de vedere financiar, fermierii români ar trebui să se îndrepte spre aceste organisme care sunt mai rezistente la boli, dăunători, dar şi la condiţiile climatice deosebite cu care se confruntă în ultima vreme.

Aşadar, în condiţiile de faţă opţiunea de a interzice cultura plantelor modificate genetic nu este tocmai potrivită şi cred că aceste lucruri ar trebui rediscutate.“

Poziţia oficială este încă ambiguă

Doamna secretar de stat Cornelia Harabagiu a expus punctul de vedere al Ministerului Agriculturii care este la curent cu dorinţa fermierilor ca şi în România să funcţioneze principiul libertăţii de alegere pentru produsele autorizate la nivelul UE, piaţa fiind singurul arbitru care poate decide în acest sens. Domnia sa a subliniat că se impun noi discuţii cu scopul acceptării şi altor culturi în afară de porumbul modificat genetic şi că „MADR, la fel cum procedează şi Comisia Europeană, va avea o abordare şi o analiză pas cu pas şi gradual în funcţie de dosarul care se va analiza în cadrul Consiliului Uniunii Europene.“

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.20, 16-31 OCTOMBRIE 2007

Vizualizari: 689



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI