Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Însemnări din mansardă „Pasiunea mea – zootehnia“

(G.K. Constantinescu, 1948-1950)

Profesorul G.K. Constantinescu, născut la Brăila, în 1888, decedat într-o mansardă din strada Armenească, în 1950, în plină putere creatoare, a fost fondatorul zootehniei moderne în România.

Continuator al unui ilustru profesor, Nicolae Filip, el a experimentat şi a stabilit prin metode de cercetare moderne legile transmiterii caracterelor la urmaşi, metodele de selecţie şi de ameliorare, dar şi pe cele de reproducţie, creştere şi exploatare a animalelor domestice.

Regimul poliţienesc instaurat în România după intrarea trupelor sovietice l-a obligat să se ascundă pentru a evita detenţia rezervată elitelor ţării. Timp de aproape trei ani, în loc să experimenteze în laborator, să citească în bibliotecă, să predea la catedră sau să scrie în folosul ştiinţei zootehnice (este autorul primului Tratat de zootehnie generală în două volume din România) naţionale şi mondiale, şi-a scris memoriile.

Începem să redăm cuvânt cu cuvânt, respectând punctuaţia vremii, capitolele mai interesante legate de viaţa şi de activitatea sa, model de patriotism şi profesionalism pentru generaţiile actuale şi viitoare de medici veterinari şi nu numai pentru ei.

„Pentru mine, zootehnia n-a fost numai o specialitate, o profesie, obligaţie de catedră. Zootehnia m-a atras, m-a câştigat, m-a învins. Ea este una dintre ştiinţele cele mai bogate, mai frumoase, mai pline de conţinut. Ea a devenit pentru mine o adevărată pasiune. În ea m-am regăsit. Este câmpul de activitate cel mai atractiv. Obiectul său de studiu este un material special, care încântă, stimulează, absoarbe, concentrează şi satisface.

Zootehnia nu este numai zoologie, anatomie ori fiziologie. Ea se ocupă de animalele domestice, care se deosebesc mult de toate celelalte animale. Fauna domestică reprezintă una dintre cele mai mari bogăţii ale omenirii. Ea este o cucerire grandioasă a omului preistoric.

Alături de descoperirea focului şi a metalelor, domesticirea animalelor este a treia uriaşă descoperire a omului. Omul primitiv a ştiut să facă din lup câine, din bour bou, din mistreţ porc domestic şi astăzi zootehnia studiază, în toate detaliile, aceste specii noi create de mâna strămoşului nostru.

Le studiază şi la suprafaţă, ca forme exterioare, le studiază şi ca funcţie, ca maşini utile, producătoare de bunuri fabricate, le studiază şi ca structură, constituţie perfectă şi perfecţionabilă, corespunzătoare scopului şi, în fine, le studiază şi sub un alt raport, superior, cel psihologic, căci şi ele au, la fel ca oamenii, bucuriile lor, plăcerile lor, iubirile lor, suferinţele lor, gândurile şi chiar visurile lor.

Zootehnistul cercetează sub toate aceste aspecte rasele de animale domestice pe care le creşte, le hrăneşte, le exploatează şi le transformă mereu în uzine tot mai productive, realizatoare de beneficii. Ele îl interesează pe zootehnist ca origine, ca devenire, ca unităţi sistematice, ca conversibilitate, ca transgradienţă, ca material biologic, psihologic şi, mai presus de toate, economic. Câmpul zootehnic este astfel un adevărat loc de întâlnire a unor serii de interese.

Darwin s-a inspirat de la crescătorii de animale ca să-şi formuleze teoria selecţiunii, psihologii studiază elaboraţiunile psihice la animale, spre a-şi crea baze pentru psihologia omului, igienistul studiază alimentaţia omului cu alimente de origine animală, economistul cercetează producţia, circulaţia, importul şi exportul de produse zootehnice, iar toate acestea le pune la dispoziţie crescătorul de animale şi îndrumătorul său, zootehnistul.

Nu cunosc disciplină mai bogată în resurse. Şi ca metodă, zootehnia este la fel de bogată. Descripţia, experimentarea, statistica, analiza de laborator, microscopia, biometria sunt metodele de lucru obişnuite ale zootehnistului adevărat.“
Dr. Dan M. CONSTANTINESCU, medic primar veterinar

O reeditare necesară

Acest Tratat fundamental este o adevărată operă ştiinţifică tehnică şi didactică realizat la cel mai înalt prestigiu profesional, care prin erudiţie, sistematizare şi obiectivitate reuşeşte performanţa rară de a se menţine în actualitate, după 60-70 de ani de la scrierea lui, astfel încât pe autorul Tratatului de Zootehnie Generală, prof. dr. G.K. Constantinescu îl putem numi contemporanul nostru.

Cuprinde elemente interesante de istoriografie şi mai ales aspecte tehnice şi social-economice de actualitate. Aceste condiţii sunt cu prisosinţă îndeplinite de principala operă ştiinţifică a prof. dr. G.K. Constantinescu, fondatorul zootehniei moderne româneşti.

Prof. dr. Alexandru T. BOGDAN
(din Prefaţa la Fascicula 1 din volumul 1 al Tratatului de Zootehnie Generală)
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.20, 16-31 OCTOMBRIE 2007

Vizualizari: 2017



֩ Comentarii

 
֠ 1.     Ilie CORNOIU -- (10-June-2011 )
Admirabil model profesional, personalitatea profesorului G.K.Constantinescu ramane o pilda eterna pentru generatiile de ingineri zootehnisti de astazi si pentru cei ce vor veni in arc de timp. Prof.dr.ing.zootehnist Ilie CORNOIU U.S.A.M.V. Cluj-Napoca

֠ 2.     Constantinescu Nicolae -- (7-July-2017 )
GK Constantinescu a fost unul dintre titanii stiintei mondiale, care a trebuit sa suporte toata ticalosia opresiunii comuniste. Modul cum s-a sfarsit ar trebui sa fie cunoscut de tineretul tarii noastre care inca mai are retineri sa se implice in politica. Fiindca politica nu inseamna doar cum vei trai, dar si cum vei muri. Deci o glorie a zootehniei mondiale moare ascuns intr-o mansarda, dupa cativa ani de autorecluziune si este rapus de un atac de inima. De ce cazul lui nu este facut public pentru a mai inchide gura apologetilor perioadei comuniste?

Răspunsurile la întrebarile dumneavoastră le puteţi găsi în revista tiparită. Abonaţi-vă acum la Lumea Satului şi veţi avea gratuit suplimentul Agro-Business. Detalii aici

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI