Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Să iubim pădurea...!

Câte nu se pot spune despre pădure, despre importanţa ei, dar mai ales despre modul cum este gospodărită?

N-o să fac un inventar al bunelor şi relelor din domeniu. Cu atât mai mult cu cât mă aflu în cadrul unei Direcţii silvice judeţene cu un patrimoniu bine administrat – DS Drobeta Turnu Severin. O să spunem însă câte ceva despre modul cum sunt gospodărite pădurile retrocedate, dar şi despre implicarea autorităţilor locale în acest proces. Interlocutor este ing. Ştefan Lăzărescu, directorul respectivei instituţii judeţene.

Rep.: Să începem cu... începutul. Care este patrimoniul silvic al judeţului Mehedinţi?

Ş.L: La data actuală, judeţul nostru are în patrimoniu o suprafaţă de 159.000 ha de pădure, din care 135.000 ha în proprietate de stat şi 24.000 ha retrocedată foştilor proprietari; procesul de retrocedare fiind în continuă desfăşurare, apreciem că vor mai fi atribuite circa 15.000 de hectare.

Rep.: Cum sunt gospodărite pădurile retrocedate?

Ş.L.: Din cele 24.000 ha retrocedate, 6.000 ha sunt administrate de Direcţia Silvică Turnu Severin cu contract, iar circa 18.000 ha se află în paza cetăţenilor, fiind practic supuse jafului de către hoţii de păduri; proprietarii nu prea îşi asigură paza, aşa cum cere Ordonanţa nr. 96.

Rep.: Cine ar putea să le vină în sprijin? Pentru că, până la urmă, patrimoniul silvic este al naţiunii.

Ş.L.: Autoritatea Publică Centrală a Silviculturii a făcut demersurile legislative şi s-a aprobat Legea nr. 139/2005, prin care Direcţiile silvice şi alte structuri private au obligaţia ca, sub contract, să administreze şi aceste păduri. Foarte puţini cetăţeni

s-au adresat pentru preluare. În sprijinul acestor cetăţeni, pot să intervină două instituţii: primăria sau puterea locală, care să-i îndrume să instituie o asociaţie a proprietarilor de păduri, care să poată solicita servicii silvice ocoalelor. Direcţia Silvică Turnu Severin a trimis, în iunie 2006, instrucţiuni tuturor celor 66 de comune din judeţ privind modalitatea şi legislaţia pentru înfiinţarea acestor asociaţii. Până acum, nicio autoritate publică locală nu a îndrumat cetăţenii pentru asociere şi nu avem nicio astfel de asociaţie.

Posturile de poliţie de pe raza comunelor pot interveni pentru stoparea tăierilor ilegale din pădurile private, în colaborare cu jandarmeria, prin control al circulaţiei materialului lemnos pe drumurile publice şi chiar rezolvând sesizările cetăţenilor.

Rep.: Din verificările dumneavoastră, aţi constatat că organele de poliţie au intervenit prompt în asemenea cazuri?

Ş.L.: La apelurile Direcţiei silvice, în momentul controalelor pe drumurile publice, posturile de poliţie au răspuns. Nu cred însă că este suficient pentru că Direcţia silvică, prin personalul pe care îl are, nu poate face zilnic controlul circulaţiei materialului lemnos pe drumurile publice.
Posturile de poliţie, dacă se implică mai mult, pot stăpâni fenomenul, deoarece se cunosc de obicei cei care sustrag material lemnos pe raza comunei, din proprietatea altor cetăţeni.

Cu atât mai mult, ştim că materialul lemnos „se scurge“ către localităţi, către drumurile comunale şi, respectiv, judeţene. Aici se poate exercita un control de către autorităţile locale. Şi primarii, prin lege, pot controla circulaţia materialului lemnos pe drumurile publice. Trebuie doar să se vrea. Important este să iubim pădurea. Atunci vom dori să ştim şi ce se întâmplă cu ea.

Ion BANU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.2, 16-31 IANUARIE 2007

Vizualizari: 798



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI