Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Agrimat Matca, o societate la nivel european

Domnul ing. Gavrilă Tuchiluş este mulţumit de rezultatele obţinute anul trecut. În zona Tecuciului, unde se întind cele 4.260 ha ale SC Agrimat Matca SA, s-au obţinut producţii bune. Mediile de 6 tone grâu, 6,5 tone de orz, 9,6 tone de porumb boabe, 3,2 tone de floarea-soarelui şi 3 tone de rapiţă/ha reprezintă normalul la o societate agricolă de referinţă, iar din vii s-au recoltat câte 13 tone de struguri/ha.

Cel mai mare of al domnului ing. Gavrilă Tuchiluş este stârnit de preţurile mult prea mici pentru strădania şi munca agricultorului. „De ce oare, se întreabă, munca producătorilor a fost astfel batjocorită? Uite că acum se caută în disperare grâu şi porumb oferindu-se un preţ dublu, chiar şi pe măturătură. „La noi nu se duce lipsă de specialişti bine pregătiţi în agricultură, ci mai curând de politici agricole.“

Culturi bune, în ciuda vremii

Profitul a ieşit, mai ales, din culturile semincere. La floarea-soarelui de sămânţă provenită de la Pioneer, cultivată pe 175 ha, firma a câştigat substanţial. Ca de altfel şi la porumbul, grâul, orzul şi rapiţa de sămânţă. Rezultate excelente s-au obţinut şi la triticale, din care se pot obţine alcool şi furaje.

Ceea ce au realizat gospodarii din Matca a fost posibil şi într-un an mai puţin favorabil pentru că s-a investit încontinuu pe unitatea de suprafaţă. S-a fertilizat ca la carte, cu îngrăşăminte solubile, de peste 90%. Când a fost cazul s-a repetat tratamentul împotriva bolilor şi dăunătorilor. Ceea ce este foarte important, s-au găsit beneficiari solvabili.

Un nou început

Anul agricol în curs a fost pregătit pe măsură. S-au semănat în condiţii optime 1.300 ha cu grâu şi 1.200 cu rapiţă. În primăvară va urma semănatul florii-soarelui pe 800 ha şi a porumbului pe alte 900.

Pentru zootehnie se va cultiva porumb siloz pe 300 ha şi alte plante furajere. Sunt în atenţie loturile de hibridare: porumb (80 ha), floarea-soarelui (100 ha) şi rapiţă (30 ha).
Firma Pioneer încearcă aici, la Matca, 5 soiuri de rapiţă. În stocul unităţii se află întreaga cantitate de îngrăşăminte chimice, ca şi sămânţa necesară.

Suprafaţa cultivată a fost arată încă din toamnă şi toate utilajele sunt în stare de funcţionare. Prima fertilizare cu azot a fost deja realizată la grâu, următoarea fiind programată după 10 aprilie. „Avem grijă ca totul să fie rezolvat la culturile pe care le semănăm printr-o singură trecere, fără folosirea discului, pentru a realiza un bun pat germinativ şi a nu avea pierderi de apă din sol.“ În vie, toate lucrările sunt la zi, inclusiv tăierile de rodire şi legatul, refăcându-se sistemul de susţinere.

Lider în lupta cu deficitul de apă

Sunt probleme cu seceta, iar pentru a le înlătura s-a înfiinţat Asociaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (AUAI) Lupa, al cărei principal acţionar este Societatea Agrimat. „Am preluat două staţii de irigat de la SNIF Galaţi, îmi spunea dl Tuchiluş. Avem în vedere udarea a 4.500 ha de teren, dar trebuie să completăm staţiile şi să refacem reţeaua subterană. Ar fi bine ca banii pentru reabilitare să se acorde direct asociaţiei, ca să putem investi 8 miliarde lei vechi din cele 20, cât ne costă refacerea sistemului.“

As în creşterea animalelor

Anume am lăsat la urmă zootehnia care se află, de altfel, pe primul loc în ordinea priorităţilor. Aici s-a finalizat întreaga investiţie legată de întreţinerea şi exploatarea animalelor: instalaţiile de muls şi fabrica de nutreţuri combinate. Toate raţiile se pregătesc pe calculator. Animalele sunt prevăzute cu cip-uri prin care se urmăresc producţia de lapte, timpul de muls, calitatea laptelui şi depistarea animalelor în călduri. În acest scop, a fost aprobat programul AFIKIM, adus din Israel.

Laptele obţinut la Matca se încadrează în standardele impuse de normele europene, având între 10.000 şi 20.000 NTG şi numai 70-80 mii de celule somatice. În sala de muls se intră doar cu echipament de protecţie trecut prin filtru sanitar. Vacile dorm în cuşete individuale, pe paie curate şi înainte de muls sunt masate şi dezinfectate cu un aparat special adus din Italia. Cu asemenea procedee nu e de mirare că media realizată anul trecut pe vacă furajată a fost 9.500 litri de lapte. E rodul asigurării unei genetici performante, junincile aflate la prima fătare fiind aduse din SUA.

Cu material seminal de provenienţă SUA şi Canada nu e de mirare că tăuraşii obţinuţi sunt foarte căutaţi, cinci dintre ei au fost preluaţi deja de SEMTEST Craiova şi ar fi mare păcat ca ceilalţi cinci să fie sacrificaţi pentru carne. „Tăuraşii noştri sunt „Mercedes-uri“ de ultimă generaţie, spune managerul, şi aşa au fost numiţi de oficialii MAPDR, când au obţinut medalia de aur la Târgul de Expoziţie de la Vaslui.“

Pentru a învăţa din experienţa altora, dl Tuchiluş s-a deplasat în ultima vreme la marile expoziţii de la Madison (Wisconsin, SUA) şi de la Nedersachsen, Germania. Nemţii au sprijinit înfiinţarea Asociaţiei Crescătorilor de Taurine din Moldova, care reuneşte proprietarii a 150.000 de animale. De curând asociaţia a aderat la Federaţia Crescătorilor de Taurine din România înfiinţată la Tg. Mureş. „Sperăm că vom fi sprijiniţi de MAPDR ca să putem obţine o reprezentare şi la Bruxelles pentru ca vaca de lapte şi carne românească să-şi capete toate drepturile ce i se cuvin“.

Sperăm că vom fi sprijiniţi de MAPDR ca să putem obţine o reprezentare şi la Bruxelles pentru ca vaca de lapte şi carne românească să-şi capete toate drepturile ce i se cuvin.“
ing. Gavrilă Tuchiluş

La noi nu se duce lipsă de specialişti bine pregătiţi în agricultură, ci mai curând de politici agricole.“
ing. Gavrilă Tuchiluş

Miron ŞTEFĂNESCU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.6, 16-31 MARTIE 2007

Vizualizari: 3813



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI