Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Plante din flora spontană
Spanacul (Spinacia oleracea)

A fost introdus în Europa din Persia. Arabii îl considerau „prinţul legumelor“. În Europa se cultivă din secolul al IV-lea, în special în zonele temperate şi chiar nordice, până la 2.000 m altitudine. La noi există două anotimpuri de cultură: primăvara devreme şi toamna.

Principalii constituenţi sunt proteinele 2-14% şi hidraţii 3,6%. Substanţele dulci (glucidele) şi mucilagiile pot ajunge până la 7%, iar grăsimile sunt în cantitate redusă. Conţine clorofilă, spinacine, fiind bogat în săruri minerale: sodiu, potasiu, calciu, fosfor, fier etc., vitamina A (600 micrograme %), 0,5 mg vitamina B1, 0,2 mg vitamina B2, 0,5% niacină şi 50-60% mg vitamina C.

Spanacul este foarte util ca antianemic, în convalescenţă şi hemoragii. Acţionează ca activator al secreţiei pancreatice, fiind util în diabetul de tipul II.

Prin conţinutul bogat în săruri minerale, vitamine, factori biotici şi minerale absolut necesare organismului, spanacul combate hipovitaminoza C, elimină toxinele din umori, iar prin acţiunea lui diuretică elimină toxinele din organism, este uşor hipotensiv şi stimulator al secreţiilor gastrice, pancreatice şi biliare.

Pe lângă reclamele comerciale din trecut cu Popey Marinarul, pentru copii (cărora nu prea le place spanacul), preparatele din această legumă au o reală valoare alimentară. În bucătăria românească se asociază cu „ochiuri“ sau se prepară sub formă de budincă.
Se poate consuma şi sucul de spanac proaspăt, câte un pahar dimineaţa, dând rezultate bune în depresiuni fizice sau psihice.

În unele regiuni ale ţării se prepară şi un vin tonic: 750 ml de vin roşu sau negru de bună calitate la 200 ml suc de spanac. Se bea câte un păhărel (100 ml) înainte de mesele principale.

Extern se foloseşte în răni uşoare sub formă de cataplasme, după ce 100 g de frunze au fost fierte în 100 ml de ulei, apoi presate şi filtrate.

Datorită conţinutului în oxalaţi, spanacul este contraindicat în artrite, litiaze oxalice, în reumatism şi gută.

REVISTA LUMEA SATULUI, NR.5, 1-15 MARTIE 2007

Vizualizari: 619



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI