Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

EDITORIAL - „Afurisiţii“ comisari ne fac şicane

Întrebarea „Ne vor sau nu comisarii europeni?“ începe să trădeze un sentiment de nesiguranţă, dacă nu de îngrijorare din partea agricultorilor români.

Consideraţi a fi a doua sau a treia forţă agricolă a Europei, după 10 luni de la integrarea lor în marea Comunitate economică, agricultorii români au sentimentul unor nedreptăţi flagrante la care sunt supuşi din partea celor pe care ei îi numesc „afurisiţii de comisari europeni.“

În ultima perioadă, funcţionari, mai mult sau mai puţin simpatici, cu acordul tacit al înaltului comisar agricol, fac tot felul de declaraţii care produc adevărate cutremure în rândul fermierilor români. Ultima e legată de modul nesatisfăcător în care „Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură“ gestionează problemele ce ţin de competenţa sa.

Acuzaţia este deosebit de gravă, dacă avem în vedere că ar avea drept consecinţă aplicarea clauzei de salvgardare pentru agricultură. Adăugând şi alte decizii nedrepte luate în ultimele nouă luni, agricultorii noştri încep să se întrebe: chiar aşa, de ce nu ne agreează comisarii europeni? Iată câteva ipoteze ale unui răspuns mai complex.

În primul rând, care ar fi consecinţa economică a aplicării clauzei de salvgardare? România ar încasa de la UE cu 25% mai puţin din suma totală ce i se cuvine pentru finanţarea plăţilor directe la hectar. Ceea ce ar însemna cam 100 milioane de euro.

Şi apoi, cum este posibil ca o echipă de control a Comisiei Europene să constate în câteva zile ceea ce nu au reuşit funcţionarii noştri în luni de-a rândul: greşeli flagrante în înregistrarea şi acordarea cererilor de plăţi, adică din 1,5 milioane de cereri, 400.000 ar fi înregistrări duble! Eroare, mare eroare, în opinia noastră.

În luna de reflecţie acordată de comisarii europeni, Ministerul Agriculturii are obligaţia să verifice corectitudinea acuzelor funcţionarilor UE, dar mai ales pe angajaţii APIA, asupra cărora planează aceste învinuiri.

Trebuie să înţelegem că aceşti oameni nu au cum să priceapă realităţile noastre rurale, mai ales pentru că din multe puncte de vedere modelul nostru este unul care nu se potriveşte cu al lor.

Ce vede expertul european când străbate câmpiile României? Suprafeţe imense de terenuri abandonate. Vede, apoi, fâşii de culturi împrăştiate aiurea şi aflate într-o stare de producţie ce ne dă înapoi cu 50 de ani. Vede oameni bătrâni, abia în stare să ţină de coarnele unui plug tras de câte o mârţoagă.

„Afurisitul“ de expert european nu vrea în ruptul capului să raporteze altceva decât ce vede. Nevrând să acorde răgazul necesar reformării, în adevăratul sens, a agriculturii că doar nu vom putea face asta în 30 de zile.

Sunt lucruri pe care le ştim şi noi demult, doar că ne-am obişnuit şi nu ni se mai par grozave. El, „afurisitul“, are altă măsură. Poate cam aspră, mai ales că nu-şi poate şterge din minte peste noapte prejudecăţile, că în această ţară se fură, se înşeală, se spune una şi realitatea este alta. De câte ori nu am promis „marea cu sarea“ şi nu am făcut nimic?! Astea nu se uită uşor.

Şi să mai adăugăm şi felul nostru slugarnic de a fi, care cere, parcă, mai multă severitate din partea „stăpânilor“. De exemplu la Bruxelles, ministrul de pe atunci, Gheorghe Flutur, a semnat, poate prea uşor, abdicarea la soia modificată genetic, pierzând şansa de a cuceri piaţa Europei cu una dintre puţinele culturi competitive.

Or faptul că epidemia de pestă porcină a reapărut inclusiv în marile complexe zootehnice, este rezultatul direct al implementării, poate fără prea mult discernământ profesional, a recomandărilor specialiştilor europeni ce răspund de sănătatea animalelor. Am ajuns, astfel, în carantină şi, potrivit reglementărilor europene, nu putem desface carnea de porc nici măcar în magazinele de pe piaţa internă.

Şi dacă vom continua aşa, să nu ne întrebăm de ce am ajuns, vrând-nevrând, la mâna lor, devenind nişte şcolari obligaţi să ne facem, în agricultură, doar temele.

Iosif POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.20, 16-31 OCTOMBRIE 2007

Vizualizari: 1517



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI