Imprimati articolul

Din istoricul mecanizării agriculturii

• ‑Din 1830 avem prima menţiune documentară referitoare la importul de unelte agricole în Ţara Românească.
• ‑În 1834-1835, pe moşia Pantelimon, se fac primele lucrări cu maşini agricole.
• ‑În 1835, a fost adusă prima batoză care s-a folosit pe moşia Slobozia-Bârlad şi tot atunci domnitorul Ghica iniţiază înfiinţarea „Societăţii de agricultură“ care avea rolul de a populariza şi încerca maşinile agricole.
• ‑În 1838, Gh. Asachi începe demer­surile pentru înfiinţarea la Iaşi a unui institut mecanic şi în 1841,
   ‑cu sprijinul domnitorului Mihail Sturza, se înfiinţează Şcoala de arte şi meserii, numită şi Institut Mecanic.
• ‑În 1839, la uzinele Lemaitre din Bucureşti, se fabrică prima locomotivă şi batoză.
• ‑În 1840, se înfiinţează primele ateliere de maşini agricole de către dr. Zucker la Bucureşti şi de către Petru Rajka la Cluj.
• ‑După Unire (1859), la propunerea lui Ion Ionescu de la Brad, domnitorul Cuza şi M. Kogălniceanu transformă institutul mecanic de la Iaşi în fabrică de maşini agricole.
• ‑În 1861, marele agronom I. Ionescu de la Brad elaborează „Manualul de agricul­tură poporană“ care conţine elemente de meteo­rologie, agronomie şi mecanică agricolă, cuprinzând 53 de figuri cu cele mai moderne maşini ale acelui timp. Tot atunci se generalizează în ţara noastră folosirea plugului cu brăzdar confecţionat din fier.
• ‑În 1864, în atelierul de unelte agricole de la Zvoriştea (Suceava) se fabrică un model nou de rariţă, considerată atunci ca ultima perfecţiune a agrotehnicii.
• ‑După reforma agrară din 1864, agricultura românească dispunea de 15 maşini de semănat, 23 prăşitori cu cai, 8 maşini de cosit, 101 maşini de secerat şi 312 maşini de treierat.
• ‑În octombrie 1867 are loc concursul de arături la Şcoala de agricultură de la Pantelimon.
• ‑În 1869, în ferma Şcolii de agricultură Herăstrău, s-au efectuat încercări ale maşinilor agricole importate.
• ‑În 1873, s-a introdus primul plug cu aburi pe moşia lui Vrani de la Putineiu-Teleorman.
• ‑În 1890, I. N. Danielescu obţine la Paris medalia de argint pentru aşa-zisul plug-sapă, care se folosea cu succes la prăşit.
• ‑În 1891, uzinele Lemaitre fabrică prima semănătoare în rânduri, iar în 1893 fabrică locomobile şi treierători.
• ‑La începutul secolului la XX-lea, în agricultura ţării noastre se găseau 55 de pluguri cu aburi, 4.539 locomobile, 4.585 maşini de treierat, 12.151 semănători, 614 prăşitori cu cai, 18.451 maşini de secerat şi 1.169 cositori.
• ‑În 1913, are loc primul concurs la plugurile cu tractor, organizat de sindicatul agricol Ialomiţa pe moşia de la Ciulniţa.
• ‑În 1927, este adusă prima combină de cereale la noi în ţară, la Valu lui Traian (Constanţa).
• ‑În 1929, se înfiinţează Staţiunea centrală de încercare a maşinilor agricole pendinte de ICAR.
• ‑În 1945, după reforma agrară, se înfiinţează 271 centre de achizi­ţionare a maşinilor agricole;
   ‑din fermele statului se creează REAZIM (Regia Exploatării Agricole, Zootehnice, Industriale şi de Maşini Agricole), care, după doi ani, se transformă în AFSM (Administraţia Fermelor Statului şi Staţiunea de Maşini).
• ‑În decembrie 1946, se fabrică primul tractor românesc (IAR-22) la Braşov, în fostele hangare ale aviaţiei.
• ‑În 1948, se înfiinţează facultăţile de Maşini agricole şi tot atunci se creează primele 76 SMT-uri desprinse din AFSM.
• ‑În 1952, ia fiinţă ICMEA (Institutul de Cercetări pentru Mecanizarea şi Electrificarea Agriculturii).

֩ Comentarii