Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Impactul integrării în piaţa vinului

Deţinând cca 2% din producţia mondială de vin, România ocupă locul 11 în lume. Între 1989 şi 2002, producţia de vin a României a oscilat între 7,35 mil hl şi 4,63 mil hl. În anul 2002, România a produs 5,25 mil hl de vin, ajungând în 2004 la 6,16 mil hl, din care 3,56 mil hl vin nobil şi 2,60 mil hl vin hibrid.

După anul 1990, suprafaţa cultivată cu viţă-de-vie în România a cunoscut o evoluţie ascendentă, concomitent cu înrăutăţirea calităţii viilor, ţinând cont că, în prezent, peste 50% din acestea sunt hibride. Această situaţie creează greutăţi mari privind integrarea sectorului viticol în structurile comunitare.

Consumul mediu de vin pe locuitor în România este mai mic decât în celelalte state producătoare de vin din Europa şi în scădere faţă de primii ani ai tranziţiei. În anul 2002, consumul mediu de vin pe locuitor era de 22,5 litri faţă de 30,53 în anul 1996.

De asemenea, tot ca urmare a extinderii viţei hibride, dar şi din cauza nivelului scăzut al veniturilor populaţiei s-a constatat în ultimii ani o creştere a consumului de vin din soiuri de masă, mai ales hibride, şi o reducere a consumului de vin din soiuri nobile.
Sectorul viticol deţine cca 4% din valoarea producţiei agricole în România şi este cel de-al treilea produs agricol la export.

După integrare, viticultorii români sunt nevoiţi să obţină vinuri de calitate ridicată pentru a fi competitivi în condiţiile intrărilor masive de vin din Comunitate.

Patrimoniul viticol naţional se află într-un stadiu periculos de degradare, iar refacerea va fi dificilă în condiţiile noii reforme a sectorului viticol al Uniunii Europene. Sprijinul comunitar va fi acordat pentru renunţarea la o parte din suprafeţele cultivate. De aceea, resursele alocate de la bugetul naţional trebuie gestionte cu mare eficienţă în scopul modernizării plantaţiilor şi a creşterii calităţii vinului.

Soiurile de viţă-de-vie interzise pentru comercializare în Uniunea Europeană sunt Noah, Othello, Isabelle, Jaques, Clinton şi Herbemont. Cei care vor renunţa la înlocuirea acestor hibrizi cu soiurile nobile vor primi ajutoare financiare de la Uniunea Europeană. În legislaţia europeană nu există o reglementare care să prevadă faptul că fermierii trebuie să defrişeze suprafeţele cultivate cu vie hibridă, în schimb vinurile provenite din acestea vor fi păstrate doar pentru consumul în familie.

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.12, 16-30 IUNIE 2007

Vizualizari: 651



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI