Performanţe de nivel mondial la gigantul avicol Transavia

Născut cu 16 ani în urmă pe ruinele lăsate de către cei care aveau să ducă în stare de colaps cele mai performante structuri şi unităţi agroalimentare ale vechiului sistem, Transavia este astăzi cea mai performantă unitate avicolă din lume. Pentru a susţine afirmaţia de mai sus, în rândurile ce urmează vom face trimiteri la datele statistice şi starea de fapt reală de la gigantul agroindustrial din Alba-Iulia, spre a le compara cu realizările de vârf ale aviculturii mondiale.

SC Transavia din Alba-Iulia este singura companie de mari dimensiuni din lume care reuşeşte să obţină, într-un ciclu de producţie de 42 de zile, pui ce ating o greutate medie de 2,8 kg, cu un consum specifiv de furaje de numai 1,68/kilogramul de carne.

Cu o producţie anuală de 30.000 tone, Transavia a devenit, în acest an, cel mai mare producător avicol şi liderul incontestabil al pieţei de carne de pasăre din România.
Saltul productiv este impresionant: combinatul din Alba-Iulia produce acum, într-o singură zi, între 120-130 tone de carne, adică exact atât cât a livrat în primul an de producţie.

Reporterul, oricât ar încerca, nu poate găsi cuvintele care să exprime profilul profesional al directorului general Ioan Popa. El a făcut din Transavia ceea ce nu a reuşit niciun manager din Europa. Pornind de la două grajduri dărăpănate, Ioan Popa a clădit la Alba-Iulia, doar cu forţe proprii, un complex agroindustrial ce uimeşte lumea prin performanţe.

A reuşit acest lucru pornind de la crezul său că omenirea nu poate exista fără carne de pasăre. El era convins că, mai târziu sau mai devreme, avicultura României va reveni la ceea ce a fost în anii săi de glorie, iar cei ce vor răzbi în această competiţie vor fi cei care vor continua să reziste şi să reclădească.

Marea calitate a lui Ioan Popa este aceea că tot timpul el a fost cu un pas înaintea celorlalţi. De 16 ani nu face altceva decât să proiecteze planuri de viitor pe care le şi realizează. Patrimoniul actual al Transavia însumează 200 milioane de euro, concretizat în sectoare de producţie echipate cu linii tehnologice de ultimă generaţie, achiziţionate din Occident pe bază de credite, şi nu prin susţineri bugetare.

Strategia sa în dezvoltare a „funcţionat“ asemenea unui metronom: cifra de afaceri (ajunsă acum la 42 milioane de euro) s-a dublat din doi în doi ani. În mod normal, la o asemenea dimensiune, ritmul ar trebui să încetinească, dar managerul Ioan Popa contează pe o nouă dublare până în 2009.

Transavia intră în competiţia europeană, nu atât pentru a produce pentru străini, ci să cucerească piaţa autohtonă. Convingerea lui este că cele mai bune afaceri le va face în România, unde cererea pentru produse de calitate va cunoaşte o expansiune extraordinară.
Numele lui Ioan Popa este rostit astăzi cu respect nu numai în inima Transilvaniei, ci în toată România. Profesionalismul şi spiritul său antreprenorial au fost remarcate mai ales de firmele occidentale, care au investit în el nu numai încredere, ci şi credite uriaşe prin care Transavia a ajuns în elita aviculturii mondiale.

Managerul Ioan Popa a înţeles din capul locului că, în noua conjunctură economică, şansa de a răzbi stă în practicarea unui marketing performant. Pentru a realiza acest lucru, a studiat mai întâi tendinţele pieţei occidentale, studii care i-au dat posibilitatea să configureze o strategie de dezvoltare axată pe produse şi sortimente de calitate superioară.

Cu mult curaj, dar şi cu un oarecare risc, el a optat pentru produsele refrigerate, în detrimentul celor congelate. A mers apoi mai departe, forţând piaţa printr-o ofertă de produse proaspete şi tranşate, dezosate şi fără piele.

Conştient de pericolul concurenţei care miza pe preţuri mai mici, Ioan Popa şi-a orientat oferta spre marile lanţuri de magazine, unde puterea de cumpărare este mai mare. Aşa s-a ajuns ca produsele Transavia mai scumpe, din aceeaşi ladă frigorifică cu ale concurenţei, să fie vândute în cantităţi duble.

Explicaţia stă în carnea deosebit de gustoasă şi fragedă a puilor de la Alba-Iulia, iar secretul acestei calităţi de excepţie îl deţin nutriţioniştii. Formulele de alimentaţie folosite de ei sunt un tabu. Ceea ce se ştie exact este că puii de la Transavia sunt hrăniţi numai cu furaje din proteine vegetale, într-o combinaţie pe care o cunoaşte doar cel care se află la comanda dozatorului electronic.

• Transavia are la bază un sistem integrat de producţie, cu circuit închis, începând cu sectorul reproducţiei, continuând cu fermele de creştere a puilor şi sfârşind cu procesarea. În staţia de incubaţie se obţin anual 12 milioane de pui, care sunt transportaţi rapid în cele 8 ferme, unde beneficiază de toate condiţiile impuse de reglementările europene în ceea ce priveşte bunăstarea animalelor.

De la naştere şi până la sacrificare, puii sunt complet izolaţi de mediul exterior, prevenindu-se astfel orice posibilitate de contaminare. În interiorul halelor de producţie, toate procesele sunt automatizate, de la reglajul luminii artificiale şi al temperaturii, până la dozajul pe bază de senzori al hranei şi apei. Furajele sunt introduse în halele de creştere direct din cisterne aseptice, fără a lua contact cu aerul.

• Ultima componentă a sistemului integrat de producţie din Transavia este abatorul de păsări. El are o capacitate de prelucrare de 50.000 tone de carne pe an, iar prin performanţele sale şi prin liniile tehnologice complet automatizate este apreciat a fi cel mai modern în această zonă geografică a Europei.

• Toate produsele industrializate în abatorul de la Transavia sunt ambalate în mediu steril cu atmosferă controlată, majoritatea intrând în contact cu omul doar în momentul preparării lor de către gospodine.

• Managementul exercitat aici, dublat de performanţele productive de excepţie, precum şi de respectarea strictă a standardelor de siguranţă alimentară, a însemnat pentru Transavia dobândirea unui indice european de eficienţă economică IEE de 353,20 puncte, cu mult peste media europeană, care se situează sub 300 de puncte.

• Marea provocare pentru Transavia va începe în momentul finalizării uneia dintre cele mai performante fabrici de procesare a cărnii din Europa. În România ea va reprezenta un unicat absolut, iar în lume o raritate. Rolul specialistului în această unitate ultraperformantă se exercită doar la pupitrul de comandă. În interiorul fabricii vor „lucra“ doar instalaţiile care vor produce sortimente considerate a reprezenta alimentaţia viitorului în domeniul preparatelor din carne.

• şniţele coapte, congelate, care nu trebuie decât încălzite. Oferta se adresează tuturor categoriilor de consumatori, dar cererea va fi extraordinar de mare din partea restaurantelor, care vor reuşi, astfel, să servească clienţii prompt şi cu produse de foarte bună calitate;

• cârnaţii fără membrană, ambalaţi în vid, cu o valabilitate de 6 luni, vor face şi ei parte din produsele viitorului.
Sunt doar două exemple...

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu