Atenţie la epoca optimă! > REVISTA LUMEA SATULUI

Epoca optimă de semănat în ţara noastră este dictată de factorul termic, iar respectarea ei asigură plantelor parcurgerea normală a fazelor de vegetaţie, evitarea etapelor de stres climatic, maturizarea şi recoltarea în timp util.

Pentru culturile de primăvară, factorul decisiv îl constituie momentul înfiinţării lor, respectiv asigurarea condiţiilor optime pentru germinarea seminţelor şi răsăririle plantelor.
În procesul de germinare a seminţelor, în afară de aer (oxigen), sunt necesare două condiţii fundamentale: umiditatea din sol şi un minim de temperatură specifică fiecărei culturi (1-2°C pentru ovăz, mazăre; 4-5°C pentru sfeclă de zahăr; 7-8°C pentru soia; 8-10°C pentru porumb etc.).

Pentru a beneficia de umiditate, trebuie semănat cât mai timpuriu, în mustul zăpezii, însă seminţele nu vor germina dacă nu se întruneşte acel prag minim de temperatură care să declanşeze activitatea enzimelor şi a proceselor biochimice şi fiziologice din sămânţă.

Ovăzul se seamănă cât mai timpuriu, când se poate ieşi în câmp, deoarece plantele tinere, la temperaturi mai joase, vegetează mai bine. Întârzierea semănatului cu 10-15 zile diminuează producţia cu cca 25%.

Sfecla de zahăr. La stabilirea epocii optime de semănat se ţine seama de cantitatea de apă acumulată în sol, în perioada de toamnă-iarnă, astfel:
• când se acumulează în sol peste 160 mm se poate însămânţa la o săptămână după ce se poate ieşi în câmp;
• când se acumulează sub 140 mm se va însămânţa imediat ce se creează condiţii de ieşire din câmp.

Întârzierea semănatului cu 10 zile scade producţia cu 20%. S-a stabilit experimental că fiecare zi de întârziere înregistrează minusuri de producţie de 0,4-0,6...1-1,4 t/ha.

Floarea-soarelui, având sămânţa cu coaja groasă şi conţinut ridicat de ulei, necesită umiditate şi timp mai îndelungat pentru a se îmbiba cu apă.

Semănată mai devreme, răsare greu, după cca 3 săptămâni, şi o parte din seminţe mucegăiesc, sunt atacate de dăunători şi terenul se îmburuienează. În acest caz, producţia scade cu cca 200 kg/ha. Întârzierea semănatului diminuează producţia cu 260 kg/ha, iar seminţele au un procent mare de coji şi ulei puţin.

Soia. Se începe semănatul cu soiurile tardive, întrucât sunt mai pretenţioase la fotoperioadă (pretind zile scurte). Întârzierea semănatului determină parcurgerea mai rapidă a fazelor de vegetaţie cu reducerea perioadei de înflorire-fructificare, având drept consecinţă scăderea producţiei.

Porumbul va fi semănat începând cu hibrizii timpurii, care sunt mai rezistenţi la temperaturi scăzute. Nu trebuie semănat mai devreme deoarece seminţele „clocesc“ în pământ, răsărirea întârzie şi nu se realizează densitatea. Nici nu trebuie să se întârzie pentru că seceta şi arşiţa îl prind în perioada înfloritului; ca atare, nu se fecundează bine, apar ştiuleţi cu goluri de boabe şi scade producţia.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu