Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Apicultorii români în Uniunea Europeană

V-am informat, stimaţi cititori, în numărul trecut al revistei noastre, despre una dintre cele mai importante manifestări ale lunii decembrie ce s-a desfăşurat la Băile Herculane: a doua ediţie a simpozionului cu tema „Apicultura... încotro?“, organizată de Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă Caraş-Severin.

Întâlnirea s-a bucurat de participarea a peste 400 de agricultori din judeţ şi din ţară, reprezentanţi ai Oficiilor de Consultanţă Agricolă din 20 de judeţe, personalităţi din conducerea Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), cadre universitare, cercetători şi specialişti, parlamentari, membri ai Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, conducerea ANCA, reprezentanţi ai mass-media.

În cuvântul de deschidere a lucrărilor, inginerul Pavel NEFIR, directorul executiv al instituţiei organizatoare, de altfel sufletul întregii acţiuni, a spus printre altele: „Suntem un organism a cărei menire este de a fi trup şi suflet alături de lucrătorii din apicultură. Apicultura fiind una dintre activităţile importante din mediul de afaceri în care ne desfăşurăm activitatea, are locul ei aparte în preocupările noastre. Dovada? Chiar această manifestare pe care am organizat-o acum şi aici, la care am invitat şi iată sunt prezenţi oaspeţi de seamă.

Sper ca această acţiune să aibă ecoul cuvenit printre cei care conduc destinele apiculturii româneşti şi mai cu seamă printre cei care guvernează ţara.“

În acest nou context european, pentru a veni în sprijinul apicultorilor s-a pus un accent deosebit pe competitivitate şi schimbarea mentalităţilor care să conducă la creşterea cantitativă şi calitativă a produselor apicole şi la menţinerea pieţei.

Prof. dr. ing. Corneliu Alexandru, preşedintele ACA Caraş-Severin, a punctat necesitatea pregătirii profesionale a apicultorilor, dată fiind complexitatea muncii în acest domeniu: „Apicultura nu trebuie privită doar ca un hobby sau ca îndeletnicire practicată la pensie, ci ca pe o profesie, spunea domnia sa. Pentru aceasta, în ţară, asociaţia a organizat cursuri de pregătire a apicultorilor, în urma cărora mulţi au primit diplome de atestare. Judeţul Caraş-Severin este fruntaş în apicultură, având 1.127 de apicultori cu 46.000 familii de albine, cu o medie de 41 familii/deţinător, ceea ce înseamnă aproape dublu decât media pe ţară – 24 familii/deţinător. Dintre aceştia, 55 se pot numi apicultori profesionişti, având peste 150 familii de albine. Pe apicultorii cărăşeni îi preocupă recunoaşterea meseriei de apicultor, perfecţionarea continuă, combaterea bolilor şi fluctuaţiile preţurilor produselor apicole.“

Prof. dr. Ioan Popescu, apicultor şi director tehnic ACA:

„În România sunt exploataţii apicole subdezvoltate, de aceea costurile de producţie sunt ridicate. În contextul integrării în UE, la concurenţă cu apicultorii profesionişti care au exploataţii mari şi costuri reduse, apicultorii români trebuie să ajungă la exploataţii profesionale. Astfel se vor reduce costurile şi vom fi competitivi pe piaţa europeană nu doar prin calitatea mierii, ci şi prin preţ. Altfel nu avem nicio şansă pe această piaţă! Un lucru lăudabil este că apicultorii români «întineresc» şi sunt bine pregătiţi profesional. 38% au vârste cuprinse între 18-40 de ani; 40% între 41-60 de ani şi doar 22% au peste 60 de ani.“

Prof. dr. Marian Bura a atras atenţia asupra pericolului hibridării interrasiale la albine.

 Cel mai cunoscut hibrid pătruns la noi este Butfast (italian). Pentru a nu se ajunge la hibrizi agresivi în urma încrucişărilor următoare, costurile sunt mari. Există pericolul pierderii raselor pure de albine şi al obţinerii unor hibrizi ce pot deveni pericol biologic. Apicultorii trebuie să-şi asume responsabilitatea individuală atunci când aleg să crească hibrizi. În acest context recomandă în mod imperios obţinerea unui „rezervor de albine local, rase pure, ca produs al selecţiei naturale!“

Au mai luat cuvântul dr. ing. Viorel Morărescu, directorul ANCA, precizând că structura pe care o conduce va asigura consultanţă în continuare pentru a sprijini fermierii români în dezvoltarea fermelor şi accesarea fondurilor prin proiecte. „Fără îndoială că sectorului apicol îi vom acorda o atenţie deosebită. Nu întâmplător se află aici consultanţi din mai toată ţara...“.

Ing. Constantin Popa, directorul Complexului Apicol SA, a vorbit despre „condiţiile de calitate a mierii“, recomandând apicultorilor aplicarea unor tratamente corecte în conformitate cu Normele europene.

Prof. univ. Valeriu Tabără, vicepreşedintele Comisiei de agricultură a Camerei Deputaţilor, a atras atenţia asupra globalizării la nivel mondial: „Regulile de comerţ internaţional vor fi schimbate de cei care au putere economică. Vor stabili reguli şi le vor impune doar cei care deţin tehnologie avansată (aceasta reduce costurile de producţie) şi material biologic de mare clasă (care scurtează timpul ajungerii la performanţă).

Într-o Uniune foarte grăbită nu avem timp de stat! Trebuie să ne punem repede la punct cu cele două aspecte pentru a avea o şansă pe piaţa europeană şi mondială. Legislaţia europeană prevede ca materialul biologic să fie autorizat. Este prioritară omologarea raselor şi subraselor noastre de albine autohtone şi punerea la punct a sistemului de autorizare a acestui material biologic. De ce să cumpărăm mătci, când putem să le producem şi să vindem? Apis melifera Carpatica şi valoarea ei genetică trebuie valorificate.

 Este imperios necesară crearea stupinelor de elită, cu rase româneşti de albine de la care apicultorii români să se aprovizioneze pentru fermele profesionale. România trebuie să transforme materialul biologic în valută forte acum, când există tendinţa ca avuţia unei ţări să însemne baza genetică pe care o deţine! Trebuie să ne omologăm produsele. Numai aşa le protejăm de la dispariţie ori furt şi le dăm şansa pătrunderii pe piaţa europeană. Produsele apicole trebuie să fie înregistrate, să aibă marcă pentru a li se recunoaşte valoarea.

Un alt aspect ţine de profesionalizarea apicultorilor, care include pe lângă cursuri şi atestări, comunicarea. Trebuie să învăţăm să ne susţinem proiectele, să ne promovăm produsele, să ne facem cunoscuţi. De la fermierii germani să învăţăm să facem analiza fermei, să ştim unde sunt pierderile, unde câştigurile şi cum le putem amplifica.

Să ne schimbăm mentalitatea cu privire la moştenire. Aceasta nu trebuie divizată. Să dăm valoare lucrurilor pe care le facem, prin continuitate. Păstrarea tradiţiei trebuie să fie o certitudine!“

Ce aduce integrarea pentru apicultori?

Printre noutăţi s-ar putea număra şi clasificarea tipurilor exploataţiilor în funcţie de numărul de familii de albine. După legislaţia europeană, exploataţiile apicole sunt „etichetate“ astfel: a) de subzistenţă, dacă au până la 24 de stupi. Acestea nu vor primi niciun fel de subvenţie, decât consultanţă gratuită în viitorii 4 ani; b) de semisubzistenţă, dacă au de la 24 la 72 de stupi.

Acestea vor primi, timp de trei ani, o subvenţie de până la 500 euro pe an pentru dezvoltare (suma acoperă valoarea a 15 stupi); c) profesionale, care au peste 72 de stupi. Este considerată exploataţie rentabilă cea care deţine 150 de familii de albine. Acestea vor primi 50% subvenţie din 2008 pe bază de proiect cu obiective eligibile, cum sunt:

• creşterea efectivelor familiilor de albine până la minimum 150;
 • pentru stupi;
• utilaje de procesare;
• remorci.

Sumele alocate nu vor mai fi limitate, se vor acorda pe o perioadă de 6 ani, putându-se garanta creditul cu însăşi exploataţia al cărei proiect este eligibil. „Este o mare înlesnire acordată apicultorilor români şi trebuie să folosim această oportunitate, chiar dacă presupune asocierea crescătorilor de albine“, s-a mai spus cu acest prilej.

Pe plan mondial se comercializează 350.000 de tone miere pe an, din care 2/3 în Uniunea Europeană (220.000 tone), în Germania consumându-se 90.000 de tone pe an. România produce (o medie a ultimilor 4 ani) aproximativ 9.000 tone pe an. Este o cantitate insuficientă pentru piaţa care ni se deschide.

Suntem concurenţi pe acelaşi segment de piaţă în Uniune cu ţări precum Mexic şi China. Ca apicultori suntem în Europa de mult, numai dacă ne gândim că facem parte din Consiliul Executiv al Apimondia de 70 de ani. Ar fi păcat să nu valorificăm acest atu. Trebuie să înţelegem importanţa accesării fondurilor, pentru a ne creşte competitivitatea, producţia şi a avea beneficii.“

Grupul de Producători de Miere Albina Bănăţeană din Lugoj a propus în cadrul Simpozionului o serie de măsuri pentru protejarea ca valoare naţională a rasei de albină autohtonă.

În încheierea lucrărilor au fost acordate diplome unor participanţi implicaţi în problematica apiculturii româneşti şi în mod deosebit a celei cărăşene.

Narcisa DOHANOV
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.2, 16-31 IANUARIE 2007

Vizualizari: 8656



֩ Comentarii

 
֠ 1.     miere albine -- (23-February-2011 )
Apicultura este o profesie, si una foarte placuta. Trebuie doar sa o intelegem si sa o promovam. Din pacate la acest ultim capitol stam foarte prost. Si nu, nu trebuie sa exportam apicultori, ci miere si produse apicole.

֠ 2.     Petru -- (27-November-2010 )
Chiar sunt interesat sa import miere de salcam in Canada Ar fi posibil sa primesc cateva adrese de Apicultori banateni ??? Multumesc

֠ 3.     Catalin -- (24-February-2011 )
Pentru Petru:daca esti interesat putem sa vb in legatura cu anuntul tau la nr de tel 0744805454

֠ 4.     Victor -- (13-March-2011 )
Pentru Catalin: si eu pot sa ajut cu marfa pentru export in canada.

֠ 5.     victor -- (13-March-2011 )
mailul pentru petru este ravita1967@yahoo.com va rog o cerere

֠ 6.     miere poliflora -- (27-November-2011 )
Se pare ca datorita fondurilor europene apicultura incepe sa isi revina. Numarul de familii de albine a crescut, dar pretul mierii de albine este inca scazut iar apicultorii nu au cui sa vanda mierea la preturi rezonabile.

Răspunsurile la întrebarile dumneavoastră le puteţi găsi în revista tiparită. Abonaţi-vă acum la Lumea Satului şi veţi avea gratuit suplimentul Agro-Business. Detalii aici

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI