Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Biblioteci la cheremul primarilor

• În comunele Sărata, Prăjeşti şi Gioseni bibliotecile sunt o amintire.
• Bibliotecarii sunt şi casieri, agenţi agricoli sau fiscali.
• La Coloneşti, cărţile se împrumută de la oficiul poştal, iar la Solonţ de la dispensar.

Într-o societate aflată într-o continuă dezvoltare, nevoia de informaţie este vitală şi, de aceea, existenţa bibliotecilor comunale cu un fond de carte şi periodice necesar tuturor cititorilor şi în special elevilor se impune cu acuitate. Vă propun, stimaţi cititori, să poposim în judeţul Bacău, aici unde, ca peste tot în ţară, bibliotecile depind de primăriile locale.

Cum au înţeles unii dintre aleşii obştei din această parte de ţară să vină în întâmpinarea nevoii de informaţie a cetăţenilor reiese şi din faptul că în comuna Buhoci, de pildă, bibliotecarul este şi... casierul primăriei, iar la Huruieşti, agent fiscal. Din nevoia de a folosi bibliotecarul pentru alte sarcini mai „serioase“, acesta la Pânceşti este agent agricol.

Mai grav este faptul că, deşi în Legea nr. 334/2002 se stipulează că în fiecare comună care depăşeşte 2.500 de locuitori trebuie să existe o bibliotecă şi, fireşte, un bibliotecar, în comunele Sărata şi Prăjeşti bibliotecile sunt doar o amintire.

În comuna Dărmăneşti biblioteca nu mai funcţionează de doi ani, iar la Bogdăneşti, primarul a desfiinţat pur şi simplu instituţia amintită.

Cu excepţia bibliotecii din comuna Traian, care are un sediu pe măsura misiunii ei, în cele mai multe localităţi băcăuane acestea nu au un local propriu. Majoritatea sunt găzduite în căminele culturale, şi ele într-o stare deplorabilă, sau în cele mai neaşteptate locaţii: la Solonţ în locuinţa medicului de la dispensar, la Poduri în oficiul poştal, iar la Vultureni biblioteca se află în... dispensarul veterinar. În sfârşit, multe dintre acestea sunt găzduite de şcoli, aşa cum se întâmplă la Huruieşti, Parava, Agăş, Berzunţi, Cleja.

„Setea de cultură“ a multor primari se vădeşte şi prin fondurile acordate pentru achiziţionarea de carte. Sunt biblioteci care, de ani de zile, nu au primit niciun ban, drept urmare fondul de carte poate fi caracterizat pe scurt: sărăcăcios şi învechit.

Parafrazând spusele poetului „carte frumoasă, cinste cui te-a scris“, spunând şi „cinste cui te păstrează şi te oferă iubitorului de lectură“, trebuie să ne referim la statutul social al bibliotecarului care primeşte un salariu de 400 de lei pe lună şi este, aşa cum aţi văzut, la dispoziţia unor aleşi ai obştei pentru care cuvântul carte a fost uitat imediat după absolvirea şcolii generale.

Ce trebuie făcut, în afară de banii pe care fiecare Consiliu local ar trebui să-l aloce obligatoriu achiziţiei de carte şi asigurării condiţiilor decente pentru funcţionarea bibliotecii? S-ar cuveni, spunem noi, ca Biblioteca Judeţeană „Costache Sturza“ să coordoneze nu numai metodologic surorile mai mici din comune ci, în măsura în care se poate aceasta, să dispună şi de fonduri pentru achiziţia de publicaţii, în special pentru bibliografia şcolară de care este atâta nevoie.

Oricum, într-o perioadă în care cartea este tot mai scumpă, biblioteca rămâne locul unde cetăţeanul, indiferent de vârstă, trebuie să găsească mijloacele minime de informare. Nu-l dezamăgiţi!

Stelian CIOCOIU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.6, 16-31 MARTIE 2007

Vizualizari: 556



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI