Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Varza timpurie şi dăunătorii ei

Dintre culturile de legume, varza timpurie ocupă mari suprafeţe la noi în ţară. Pe parcursul celor trei luni de la răsărire şi până la recoltare ea este atacată de un număr mare de dăunători care produc importante pagube, marea lor majoritate fiind cunoscuţi de legumicultori sub denumirile lor populare. Musca verzei, dăunător în stadiu de larvă, atacă rădăcina din care nu rămân decât nişte fibre celulozice. Infestarea culturii are loc imediat după plantare chiar şi în faza de răsad, când zona coletului este încă verde. Atacul devine evident după 30-40 zile de la plantare prin ofilirea plantelor şi uscarea lor totală. La varza timpurie frecvenţa atacului poate atinge valori de 30-35% la un număr de 4-8 larve pe plantă.

Coropişniţa, cauzează pierderi de 8-10% la răsaduri imediat după plantare, prin distrugerea rădăcinilor sau secţionarea tulpinilor în zona coletului. Atacul se manifestă în cultură în primele 12-15 zile de la plantare. Se combate cu Sintogril 5G, în doză de 30 kg/ha prin administrare pe sol cu o uşoară încorporare. Melcul de grădină produce atacuri în vetre, pe terenuri umede şi uşor umbrite, perforând aparatul foliar. Se prezintă sub formă de larvă şi adult, ambele forme fiind nocturne. Se combate cu Mesurol 4G în doză de 3-6 kg/ha, administrat seara pe sol în zonele de atac, fără încorporare.

Puricii de pământ se manifestă în stadiul de larvă şi adult, în general în anii călduroşi şi secetoşi. Larvele se dezvoltă în nervurile principale ale frunzelor şi a tulpinilor, ajungând până la nivelul rădăcinilor. Adulţii afectează aparatul foliar pe care produc leziuni circulare. Când atacul intervine imediat după plantare, răsadurile îşi pierd în totalitate aparatul foliar. Dacă atacul apare mai târziu, culturile se dezvoltă tardiv şi dau producţii scăzute.  Păduchele cenuşiu al verzii, se adună în colonii aglomerate pe ambele feţe ale frunzelor. Atacă atât ca larvă, cât şi ca adult, ambii fiind rezistenţi la temperaturi scăzute. Atacul se manifestă de regulă în vetre bine delimitate, iar în lipsa unor măsuri adecvate de combatere poate deveni generalizat.

Buha verzii se manifestă ca dăunător în stadiul de larvă. Femelele depun ouăle pe partea inferioară a frunzelor, care este formată din 40-200 de ouă. Larvele tinere sunt sensibile la pesticide. Fluturele alb al verzii afectează culturile prin distrugerea aparatului foliar, fără ca larvele să pătrundă în interiorul căpăţânii. Larvele sunt vernil, de 20-30 mm lungime, acoperite de peri albi sidefii. Frecvenţa atacului atinge în cultură 8-10% la un număr de 1-2 larve pe plantă. Molima verzii şi-a extins în ultimii ani arealul, prezentând, în condiţiile unor veri calde şi secetoase, 4-5 generaţii de adulţi. Atacul se manifestă pe aparatul foliar prin distrugerea ţesuturilor de pe partea inferioară a frunzelor. Culturile atacate au o culoare maronie, se opresc din creştere, producţia putând fi compromisă total. Larvele sunt rezistente la acţiunea diferitelor pesticide.

Pentru combaterea atât a puricilor de pământ, a păduchelui cenuşiu al verzii, a larvelor de lepidoptere cât şi muştei-verzei se folosesc produse cu spectru larg de acţiune, dintre care la începutul perioadei de vegetaţie se recomandă: Carbetox 37 EC – 0,4%, Diazol 60 EC, Sinoratox 35 EC, Actellec 50 EC – 0,15%, Ekalux S, Hostathion 40 EC – 0,1%, Fastac 10 EC – 0,02%, Chiumix 5 EC – 0,3%. Pentru larvele de lepidoptere se mai pot utiliza şi produse biologice ca Dimilin 25WP – conc. 0,05%, Nomolt 15SC – conc. 0,05%, Biobit XL – conc. 0,01%, produse considerate nepoluante.

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 11, 1-15 IUNIE 2010

Vizualizari: 5478



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI