Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Trandafirii, primăvara

Fiind o plantă uşor de întreţinut şi cu cerinţe moderate faţă de condiţiile de mediu, tran­da­firul nu trebuie să lipsească din grădini. Cei care îndrăgesc această plantă îşi pot amenaja chiar un rosarium, care să cuprindă mai multe soiuri, diferite prin formă, talie şi culoarea florilor. Primăvara este momentul sădirii noilor plante, dar şi al lucrărilor de îngrijire aplicate celor plantate în anii anteriori. În funcţie de cât de bine vom efectua aceste lucrări, vom obţine o creştere viguroasă, o înflorire mai abun­dentă şi mai proporţionată a trandafirilor.

Plantarea
Înainte de plantarea propriu-zisă se alege locul. Acesta trebuie să fie însorit, cu perioade de umbrire după-amiaza, la adăpost de vânt rece, să prezinte un drenaj bun şi să nu se afle în vecinătatea unor plante concurente, ziduri etc.

Este o plantă puţin pretenţioasă faţă de condiţiile de sol şi climă. Însă, având în vedere că rămâne pe acelaşi loc mai mulţi ani, terenului destinat trandafirilor i se administrează, în funcţie de dimensiune, o cantitate suficientă de gunoi de grajd şi superfosfat. Apoi se desfundă terenul şi se fac gropile cu dimensiuni în medie de 30/30/30 sau chiar mai mari, în funcţie de mărimea materialului săditor folosit. Materialul săditor poate fi la ghiveci, caz în care plantarea poate fi făcută şi în timpul perioadei de vegetaţie, sau poate avea rădăcinile nude, caz în care plantarea se recomandă să aibă loc toamna sau primăvara. Lucrările ce ţin de plantarea trandafirilor sunt foarte asemănătoare cu cele la pomi şi mai ales la viţa-de-vie, pe care vi le-am prezentat în numerele trecute.

Întreţinerea

Lucrările de întreţinere privesc în primul rând trandafirii care se află deja în cultură de mai mult timp. Primăvara, după trecerea pericolelor de îngheţ, are loc dezmuşuroirea, odată cu care se face şi curăţarea de pământ şi frunze uscate. Urmează tăierile, prin intermediul cărora se dirijează înflorirea, se uniformizează coroana şi se întinereşte planta de la an la an. Tăierile se execută după ce mugurii s-au umflat, pentru a observa bine şi a elimina părţile degerate în timpul iernii.

Acestea se fac prin rărirea şi scurtarea ramurilor la 2-4 ochi la trandafirii cu creştere pitică, la 5-6 ochi la cei cu creştere viguroasă şi la 7-10 ochi la cei cu creştere foarte viguroasă. La trandafirii urcători se lasă ramuri anuale de circa 40-70 cm.  Tot în această perioadă trandafirii cu port înalt se tutorează, iar cei urcători se palisează. Solul se menţine permanent afânat, se distrug buruienile, se udă ori de câte ori este nevoie şi o dată la trei ani se fertilizează cu gunoi de grajd.

Împotriva dăunătorilor (viespi, tripşi, păianjeni, afide) şi  bolilor (în special făinarea) se fac stropiri repetate cu amestecuri de insecticide, cum sunt Topsin 0.1%, Decis Mega 0.025%, Dithane 0.2%, Mospilan 20- 0,0125%, Systhane 12 E- 0,05%, Shavit 0,05%. Atunci când achiziţionaţi substanţele este bine totuşi să vă sfătuiţi cu specialistul în privinţa dozelor şi a momentului de aplicare a acestor tratamente!

În ceea ce priveşte materialul săditor, indicat ar fi să evitaţi să cumpăraţi trandafiri porniţi în vege­taţie, deoarece există riscul uscării lor. Butaşul trebuie să aibă măcar trei rămurele, iar rădăcina să fie proporţionată cu restul plantei. Încercaţi să achiziţionaţi material autohton de la persoane autorizate, pentru că cel din import fie nu rezistă la iernile noastre, fie va fi departe de ceea ce arată ambalajul.

Valentina Şoimu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2011

Vizualizari: 1679



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI