Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Toamnă binecuvântată pe câmpiile buzoiene

La ceas de toamnă târzie, o vizită pe întinderile nesfârşite ale câmpiilor buzoiene îţi oferă o imagine încântătoare. Oriunde îţi întorci privirea ai în faţă culoarea verde-închis a grâului, orzului, dar mai ales a rapiţei şi, deopotrivă, a legumelor de primă apariţie.

De la Amaru, Mihăileşti, Movila Banului, Brădeanu, la Cochirleanca, Bălăceanu, Puieşti, Padina, Pogoanele şi Smeeni, culturile de toamnă arată aşa cum le stă bine în acest anotimp. Rânduri drepte, parcă trase cu linia, răsărite uniform, grâul, orzul, orzoaica, rapiţa, aşijderea ceapa, usturoiul, salata şi spinal, lucerna îţi dau siguranţa că, în ciuda secetei prelungite până recent, agricultorii locului fac paşii doriţi şi aşteptaţi de toată lumea pentru anul care vine, 2010.

Programul de însămânţări, realizat deplin!

„Avem acum culturi de toamnă atât de promiţătoare, parcă ca niciodată“, ne încredinţează ing. Valeriu Călin, la vremea aceea directorul coordonator al Direcţiei agricole judeţene. O spune un specialist care slujeşte câmpurile de peste patru decenii. El mai adaugă că are suficiente motive de mulţumire, pentru că programul judeţean de însămânţare a peste 65.000 ha cu grâu, alte mii de ha cu orzoaică, 16.000 de ha cu rapiţă şi mai multe sute de hectare cu legume timpurii a fost realizat aproape integral.

S-a lucrat greu, chiar foarte greu, în condiţii de uscăciune excesivă a solului, cu o „brumă“ de subvenţie de un leu/kg de motorină şi fără alt sprijin aşteptat de către agricultori. „Mai mult vise decât ajutor al statului! Asta este azi agricultura noastră. Dacă oamenii noştri ar fi renunţat aşa uşor, nu am avea ce să vedem pe câmpuri“, mai spune ing. Valeriu Călin. Este poate de ajuns să-i vedeţi mai ales pe grădinarii din Glodeanu-Sărat, care cultivă aproape fiecare câte un hectar de solaria, iar acum în câmp au salată, ceapă verde, usturoi şi spanac, în parte, gata pentru pieţele oraşelor.

În cea mai mănoasă câmpie

După dialogul avut cu directorul DADR Buzău, ne oprim apoi pe câmpurile întinse de la Smeeni, Brădeanu, Pogoanele şi Padina, acolo unde mari societăţi agricole, precum şi numeroase ferme de profil îşi etalează culturi de primă mână. Smeeni, comună mare, cu faimă în agricultura judeţului, ţinteşte la mai mult decât atât, să devină oraş. Verdeaţa câmpurilor atestă vrednicia oamenilor.

Grâul uniform răsărit a pornit pe vertical producţia. Cea mai frumoasă cultură o are SC Agromec – condusă de inginerul mecanic Enache Nicolae şi de economistul Alecu Dumitru, în prezent parlamentar, membru al Comisiei pentru agricultură – face demonstraţie de tehnologie în domeniu.

Cultura de rapiţă, cum se poate vedea şi din fotografia alăturată, este acum tratată sistematic împotriva dăunătorilor. Nu i-am întânit pe cei doi din conducerea societăţii, fiecare cu treaba lui într-o altă zonă a localităţii.

Modele spre care tindem

În comuna alăturată, la Brădeanu, parcurgem câmpurile cu grâu de
1.200 ha şi pe cele cu rapiţă de 600 ha, culturi apreciate drept model de specialiştii DADR, care ne însoţesc în câmp. Două mari ferme agricole – Agraria şi Agrovicost – se întrec în a avea culturi de grâu şi de rapiţă dintre cele mai frumoase.

Despre cum arată acum rapiţa şi grâul la Agrovicost ne vorbesc imaginile surprinse la faţa locului. Ştefan Spânu, din conducerea unităţii, ne arată bucuros grâul din soiul Boema pe cele 180 ha, orzoaica pe 60 ha şi, mai ales, rapiţa pe cele 120 ha, cultură pe care acum sunt aplicate tratamente de combatere a dăunătorilor şi îngrăşăminte foliare pentru creşterea rezistenţei la gerurile iernii.

La Padina, comună vestită în zonă, unde câmpurile măsoară peste 10.000 ha, grâul, orzul şi mai ales rapiţa prezintă o stare de vegetaţie foarte bună, ne asigură ing. Nicolae Sava, coordonator al DADR în zonă (cel din fotografie), care ne prezintă cultura de rapiţă.

Toate cele patru mari societăţi agricole, îndeosebi SC Ceres, condusă de ing. Burnel Frăţilă, au un potenţial care ne asigură că ar putea obţine o producţie între 3.000 şi 4.000 kg la ha, fiind cele mai frumoase culturi: 1.200 ha de grâu şi 600 ha de rapiţă. A investit mult şi, cum vedeţi, a câştigat lupta cu natura. Cum de altfel şi ceilalţi agricultori buzoieni, pe care i-am vizitat în aceste zile de toamnă târzie.

Cristea BOCIOACĂ
REVISTA LUMEA SATULUI, 16-31 DECEMBRIE 2009

Vizualizari: 1024



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI