Imprimati articolul

Ţăranii buzoieni se întorc cu faţa către legumicultură

Vedetele grădinarilor sunt acum varza albă, ceapa de apă şi aurie, tomatele şi vinetele

Bazin legumicol de excepţie, cu îndelungate tradiţii, Buzăul - cu salba sa de localităţi înşiruite pe firul apei care a împrumutat numele judeţului: Mărăcineni, Vadu Paşii, Scurteşti, Săgeata, Găvăneşti, dar şi cele din nesfârşita câmpie a Bărăganului: Gherăseni, Costeşti, Glodeanu Sărat, Largu, Luciu, Ruşeţu, Smeeni şi altele, care au adus faima zonei şi au reprezentat, ani în şir, puncte de atracţie pentru numeroasele sortimente - dă acum semne evidente de redresare.

Faptul apare mai vizibil în miez de vară. Ec. Monica Măntoiu, directorul direcţiei agricole judeţene, ne spune că toate cele 3.774 ha de legume oferă o deplină satisfacţie. Semnalul îl dau pieţele, pline de produse de sezon. „După estimările noastre, fiecare ha de grădină oferă cel puţin câte 15.000 kg de produse, iar de la fiecare dintre cele 100 ha de solarii se asigură o medie de câte 23.500 kg.“

Sprijinul care lipseşte

Situaţia era alta dacă legumicultorii ar fi beneficiat de o subvenţie de la stat, fie chiar şi în cazul culturilor din perimetrele irigate. Pentru aceasta, este suficient de menţionat că în gospodăriile populaţiei se irigă doar... 50 ha de legume. Sunt semnale că suprafaţa de solarii va fi mult extinsă, iar în sprijinul cultivatorilor vine şi Staţiunea de cercetare-dezvoltare legumicolă (SCDL) din localitate. Mai ales cu seminţe de înaltă calitate, astfel că bazinul legumicol Buzău poate să redevină ceea ce a fost odată.

Singura speranţă a cercetătorilor: justiţia

Dr. ing. Costel Vânătoru, fost director al SCDL, azi cercetător ştiinţific principal, ne spune că în cariera sa a realizat peste 20 de noi soiuri de legume, printre care varza albă şi ceapa de apă de Buzău, tomate, castraveţi, ardei gras şi alte legume, iar acum asigură seminţe pentru mai multe judeţe din ţară, între care Brăila, Galaţi, Tulcea, Constanţa, Călăraşi şi Prahova.

 Mai puţin la Buzău, însă. Solicitările au crescut din această primăvară, când unele firme din ţară fac mari probleme oamenilor privind calitatea seminţelor. „Dar noi înşine avem mari probleme din cauză că am cam rămas fără câmpurile de cercetare necesare. De la peste 500 ha, avem acum doar 6 ha, patrimoniul nostru a ajungând în mâna unor... societăţi imobiliare.

Am fost forţaţi de situaţie să închiriem recent 7 ha de la ... Arhiepiscopia Buzăului, pentru care plătim o mare sumă de bani. Speranţa noastră rămâne la justiţie, în recuperarea unor suprafeţe de teren care ne-au fost luate ilegal. Acum oamenii sunt bucuroşi fiindcă am reînnodat tradiţia unor culturi cu mare tradiţie la noi, iar rezultatele încep să se vadă în pieţe. Un colectiv al staţiunii a obţinut un nou soi de ceapă de apă roşie, numit «Auriu», soi de mare producţie, căutat mult acum şi de producătorii buzoieni.

Dacă vom fi ajutaţi la redobândirea acelor terenuri de cercetare, dar şi cu mai multe fonduri de la Ministerul Agriculturii, am putea începe mai serios redresarea legumiculturii. În primul rând, la Buzău.“

Iar dacă pieţele din Buzău şi chiar cele din alte oraşe vecine, precum Ploieştiul, sunt pline de legume ieftine, aceasta se explică şi prin reuşitele de acum ale grădinarilor buzoieni, care continuă să aştepte sprijin din partea Ministerului Agriculturii.

Cristea BOCIOACĂ
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.16, 16-31 AUGUST 2011

֩ Comentarii