Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Semne bune pentru apicultură

Cu o tradiţie aproape milenară în albinărit, ţara noastră a devenit în timp un jucător important pe piaţa mondială a mierii, mai ales prin calitatea produselor apicole. Astăzi, la nivel naţional sunt peste 40.000 de apicultori şi aproximativ 1.250.000 de familii de albine. Însă numărul celor care se ocupă de această îndeletnicire este în continuă creştere, după cum ne-a mărturisit Ioan Fetea (foto), preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România.

Una dintre raţiunile pentru care există acest interes este şi faptul că apicultura se află printre sectoarele care au... amortizat  loviturile crizei economice printr-un volum semnificativ de accesare a fondurilor europene. Astfel s-au creat pârghiile necesare pentru stabilizarea şi chiar dezvoltarea apiculturii.

Un an bun pentru albinari

– Domnule preşedinte, cum a fost anul acesta pentru apicultorii români?

– Anul 2011 a fost unul de la mediu spre bun. A debutat bine la culesul de rapiţă şi de salcâm, dar spre toamnă seceta a calamitat unele regiuni în care se cultiva floarea-soarelui. Pentru apicultori acesta era un cules important, ce reprezenta aproximativ 30-40% din producţia totală de miere. Cu toate acestea, la nivel naţional se estimează o producţie de circa 20.000 de tone de miere.

Chiar dacă dificultăţile pe care le-au întâmpinat apicultorii anul acesta nu au fost unele cruciale, iar producţia obţinută a fost una relativ bună, s-au lovit totuşi de o altă problemă. Un fenomen care s-a resimţit nu doar în ţara noastră, ci şi în Uniunea Europeană a fost scăderea consumului de miere şi cererea redusă la export. Sperăm ca, până la sfârşitul anului, să putem valorifica producţia de miere, mai ales pe cea de salcâm, cu care am avut ceva probleme.

– Nominalizaţi câteva dintre regiunile în care s-au obţinut cele mai importante producţii de miere.

– Anul acesta culesurile de salcâm au avut o pondere importantă în toate regiunile ţării unde se regăsesc astfel de plantaţii. Lunca Dunării a fost una dintre zonele în care apicultorii au avut producţii foarte bune, acest lucru datorându-se faptului că este o regiune cu foarte mult salcâm şi tei. În topul judeţelor cu cele mai bune producţii se află şi Tulcea, Brăila, Galaţi, de asemenea regiuni cu foarte multe plantaţii de salcâm, dar şi de floarea-soarelui. La producţia de miere de tei au avut rezultate foarte bune judeţele Timiş, Caraş, Iaşi, Vaslui.

Aur pentru mierea românească

– Se vorbeşte mult despre însuşirile acestui produs minune. Ce puteţi spune despre calitatea mierii româneşti?

– Este una dintre cele mai bune din punct de vedere calitativ la nivel mondial. O dovadă în acest sens sunt numeroasele premii pe care le-a obţinut de-a lungul vremurilor. Cea mai recentă recunoaştere pe care mierea românească a primit-o a fost cea din cadrul Congresului Apimondiei din Argentina, unde a câştigat medalia de aur la calitate. În urmă cu doi ani, în Franţa, am fost recompensaţi cu cinci medalii de aur, de argint şi de bronz. În concluzie, mierea românească este apreciată şi căutată, chiar dacă are competitori puternici, atât pentru calitate, cât şi pentru preţurile pe care le practică.

Pentru a stimula acest sector important, statul ar trebui să controleze mai eficient modalităţile prin care trec de graniţele ţării noastre cele aproape 1.000 tone de miere importate anual din ţări precum Argentina şi China. Şi mai grav este că de cele mai multe ori cumpărătorii sunt dezinformaţi prin aplicarea unor etichete care indică originea acestei mieri ca fiind autohtonă.

Apel la sănătate

– Şi, cu toate acestea, consumul de miere pe cap de locuitor în ţara noastră este mult mai mic în comparaţie cu alte ţări europene. Care este explicaţia?

– La momentul actual, în România se apreciază a fi un consum pe cap de locuitor de aproximativ 500 de grame, faţă de o medie europeană de 1,5-2 kilograme. Din considerente economice, dar şi din lipsa cunoaşterii valorii nutritive, acest aliment important este înlăturat de pe lista de cumpărături. O altă justificare ar fi cea a TVA-ului de 24%, care în alte state, vorbim despre comercializarea mierii, nu depăşeşte 5%.

Pentru a promova mierea românească şi pentru a creşte consumul intern Asociaţia Crescătorilor de Albine, împreună cu Ministerul Agriculturii, a depus eforturi pentru ca Legea nr. 509 din 2006, care prevede introducerea în şcoli a mierii alături de lapte şi corn, să fie aplicată. Din raţiuni care nu ne sunt cunoscute, mierea a fost exclusă din acest program, fiind înlocuită de mere.

Dacă analizăm obiectiv starea dificilă în care se află sectorul de cultivare a legumelor şi fructe şi dacă facem referire şi la faptul că ţara noastră a devenit un importator masiv al acestor produse atunci o să ne întrebăm firesc din ce resurse se va acoperi întreaga cerere şi dacă nu cumva este vorba în fapt despre nişte interese obscure.

Noi am luat totuşi măsuri pentru a ne promova activitatea şi am iniţiat alături de MADR şi Ministerul Sănătăţii o campanie care se va concretiza printr-un spot publicitar care să încurajeze consumul acestui produs atât de sănătos. Este şi, dacă vreţi, un apel la sănătate.

Laura DOBRE ZMARANDA
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 20, 16-31 OCTOMBRIE 2011

Vizualizari: 751



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI