Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Şcoala agricolă din Salonta, în căutarea identităţii de altădată

Îmi făceam drum cât mai des la Salonta. Îmi plăcea şcoala, dar îmi plăcea şi mai mult directorul acestei unităţi şcolare. Este vorba de prof. ing. Ioan Balog. Era printre cei mai buni dintre cei peste 200, care conduceau şcolile agricole din subordinea Ministerului Agriculturii. Un om de ispravă, un profesionist şi manager de toată minunăţia. Totul mergea în şcoală „ceas“. Şi culmea, cu toate că era exagerat, se bucura de mare simpatie din partea cadrelor didactice şi a întregului colectiv al şcolii. Era corect şi de mare omenie.

Pe urmele acestui director care a intrat în istoria şcolii ca un simbol al lucrului bine făcut se află urmaşul lui, actualul director, prof. Gabor Vidu, un profesionist de excepţie. Dialogul cu domnia sa ofertă şi elemente de reflecţie.

Un unicat cu valoare de simbol

În cadrul istoriei centenare a Grupului Şcolar Agricol Salonta, ferma didactică a reprezentat mereu o latură aparte a dezvoltării şi utilizării bazei didactice de profil. Relevant este faptul că ea a rămas în fruntea şcolilor agricole româneşti tocmai datorită dimensiunii şi potenţialului ei.

Având 48 hectare de teren, 30 de bovine şi 150 de ovine este de fapt un unicat al învăţământului preuniversitar românesc. Cele 20 de holde de pământ atribuite de primăria oraşului Salonta au constituit începutul. Ulterior, s-a ajuns la 48 de hectare, iar după cooperativizare, la 362 de hectare. Important este faptul că cele 48 de hectare trecute în proprietatea şcolii la momentul actual încadrează tipul de exploataţie într-o grupă accesibilă dezvoltării ulterioare, cu condiţia găsirii resurselor financiare.

Încotro bate vântul restructurărilor

Programul PHARE TVET 2004 – 2006 a reprezentat începutul noilor perspective de dezvoltare a fermei şcolare, iar dotările venite şi materializate prin diverse tipuri de maşini şi utilaje agricole performante au însemnat valori de peste 150.000 euro.

- Ce părere aveţi despre învăţământul agricol în ultimii ani, domnule director?

- Cei 20 de ani de tranziţie ne-au frânt aripile. Din 362 ha de teren, am rămas cu 48 ha. Grav este faptul că, din cei 2.500 de elevi, avem astăzi mai puţin de o treime. Şi totuşi, Grupul Şcolar Agricol s-a adaptat mereu cerinţelor pieţei. El s-a dezvoltat prin implementarea unor programe de reabilitare a clădirilor, modernizarea spaţiilor existente.

Ferma didactică şi-a reînnoit parcul de maşini în cea mai mare parte, iar azi, prin cele 30 de bovine şi 150 de oi, 48 ha de teren în proprietate, constituie probabil un model de invidiat pentru multe şcoli agricole din ţară.

În planul dezvoltării materiale, tindem să ne apropiem de un standard decent al învăţământului tehnologic. Ne-am dori însă să avem şi posibilitatea accesării unor fonduri de reabilitare a fermei zootehnice. Din păcate, segmentul acestor programe ne-a omis şi pe noi, cei din şcolile agricole.

Teodor Marian
REVISTA LUMEA SATULUI NR.12, 16-30 IUNIE 2011

Vizualizari: 938



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI