Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Sărbătorile religioase din octombrie

În prima şi în cea de-a paisprezecea zi din octombrie, s-ar cuveni, dat fiind faptul că sunt sărbători mari, să trecem pe la biserică.

Acoperământul Maicii Domnului

Miroase, ca în fiecare an la început de octombrie, a mijloc de toamnă. Viile aproape s-au cules, porumbul s-a adunat şi el de pe câmp, nucile încep să rupă zălogul cojilor uscate care le-au ţinut până acum în chingi. Şi, pe 1 octombrie, în biserici se pomeneşte Acoperământul Maicii Domnului.

Demult, într-o noapte, la aceeaşi dată, în biserica Vlaherne a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu se făcea o priveghere. Sfântul Andrei şi-a ridicat, la un moment dat, ochii spre cer şi a văzut-o pe Fecioara Maria stând în văzduh şi rugându-se. Ea era înconjurată de oştile cereşti şi de mai mulţi sfinţi.

Ceea ce s-a auzit în biserică, printre credincioşi, a fost: „Împărate ceresc, primeşte pe tot omul cel ce Te slăveşte pe Tine, şi cheamă în tot locul preasfânt numele Tău; şi unde se face pomenirea numelui meu, acel loc îl sfinţeşte şi preamăreşte pe cei care Te preamăresc pe Tine şi pe cei ce cu dragoste mă cinstesc pe mine, Maica Ta. Primeşte-le toate rugăciunile şi făgăduinţele şi-i izbăveşte din toate nevoile şi răutăţile“. De atunci, îi serbăm Născătoarei de Dumnezeu Acoperământul ei cel sfânt.

Cuvioasa Parascheva

Desigur, nu e creştin care să nu ştie că pe 14 octombrie ne aducem aminte de Cuvioasa Parascheva, ocrotitoarea Moldovei. Născută în satul Epivata, din părinţi de neam bun şi bogaţi, cu credinţă în Dumnezeu, ea a învăţat de mică să fie, la rându-i, credincioasă. Încă de când era copil, dădea hainele sale bogate săracilor pe care îi întâlnea în cale, primind pentru asta, de la părinţi, câte o mamă de bătaie.

Neînţeleasă, ea fuge de acasă şi ajunge la Iraclia din Pont, unde petrece, în rugăciune şi înfăptuiri de lucruri bune, cinci ani. Pentru purtarea ei, Dumnezeu îi ascultă ruga, aceea de a ajunge în Ierusalim. Şi, printre măicuţe cucernice, mai petrece aici o vreme. Când a împlinit 25 de ani, a vrut să se întoarcă, pe mare acasă.

Apoi a venit la Constantinopol şi, după aceea, s-a stabilit în satul Calicratia, unde şi-a dat obştescul sfârşit. După un timp, lângă ea a fost îngropat un păcătos, care mirosea şi urât. Parascheva s-a arătat în vis unui călugăr şi a cerut ca trupul aceluia să fie îndepărtat de lângă ea. De atunci, moaştele ei săvârşesc neîncetat minuni. Vindecă şchiopii, surzii, ciungii, ologii şi toate bolile în faţa cărora medicii se arată neputincioşi. Condiţia esenţială este să crezi. Să te duci cu credinţă şi să te rogi la ele.

De la Constantinopol, moaştele sfintei au ajuns la Iaşi, trimise de patriarhul Partenie domnitorului Vasile Lupu. Pe 13 iunie 1641 ele au fost aşezate în biserica mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi“, ctitoria domnitorului, unde au rămas până în 1884, când a început restaurarea sfântului lăcaş şi au fost mutate în paraclisul mănăstirii.

În seara zilei de 26 decembrie 1888, după Vecernie, a rămas aprinsă o lumânare, care a ars catafalcul pe care erau aşezate moaştele şi sfeşnicul de lângă raclă. Moaştele nu au fost atinse de flacără. Ele au fost mutate în Catedrala Mitropolitană, unde se găsesc şi azi.

Nina MARCU
REVISTA LUMEA SATULUI NR.19, 1-15 OCTOMBRIE 2009

Vizualizari: 1591



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI