Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Saaten Union, în topul marilor producători de sămânţă

„Saaten Union România este una dintre cele patru mari societăţi din ţară care produc şi comercializează seminţe. Exportăm aproximativ 15% din producţia proprie în Germania, Ucraina, Bulgaria sau Kazahstan. Practic, suntem un centru regional pentru Europa de Est“, a declarat George Aldescu, director general al acestei companii. Afirmaţia a fost făcută la Ziua Câmpului, eveniment desfăşurat în comuna Vâlcelele, judeţul Călăraşi, unde au fost prezentate loturi de rapiţă şi cereale păioase, culturi realizate pe terenul SC ILDU SRL.

Prezentarea a început cu un scurt istoric al prezenţei companiei germane în ţara noastră. Aşa am aflat că, prin 1972, multiplica seminţe de porumb şi plante furajere în staţiunile de cercetare din România, iar toată sămânţa era exportată în Occident. În etapa a doua, Saaten Union a produs în comun hibrizi de porumb la Turda, destinaţi zonei culinare şi de nord a ţării. În 1992, a fost înfiinţată Saaten Union România (SUR), cu personalitate juridică.

Gamă largă de seminţe

„În portofoliul nostru se află seminţe de soiuri şi hibrizi europeni, cu genetică performantă, pentru cereale şi plante tehnice. Din cele de primăvară, menţionez porumbul, floarea-soarelui, orzoaica şi rapiţa de primăvară, mazărea furajeră şi şofrănelul. De asemenea, avem seminţe pentru toată grupa de toamnă, precum grâu şi triticale, orz, orzoaică, secară şi rapiţă de toamnă.

Acoperim cam tot ceea ce înseamnă necesarul de seminţe al unei ferme vegetale. Avem peste o sută de soiuri şi hibrizi din toate speciile. Dacă adăugăm şi screening-urile, ajungem la vreo 400 de soiuri şi hibrizi. Facem un lucru temeinic, de la cercetare la producere, procesare şi comercializare“, a spus directorul general.

La ILDU s-a încheiat programul de întâlniri cu fermierii. A fost o acţiune care s-a derulat pe tot cuprinsul României. În toate cele zece zone în care există filiale SUR au fost pregătite platforme de prezentare, în regim de cultură mare.

În total, au participat peste două mii de fermieri, cărora li s-au adăugat dealeri, reprezentanţi ai inspectoratelor de seminţe, ai direcţiilor şi came­relor agricole, precum şi autorităţi locale.

Astfel, agricultorii au putut să vadă cu ochii lor valoarea geneticii la rapiţă şi la cereale păioase.

Grâu

Soiuri: Renata, Mulan, Csillag, Kalasz, Petur, Felix şi Renata (ultimul an de comercializare). Productivitate în câmp: 6-6,5 t/ha, dar cu potenţial biologic până la aproape 10 t/ha. Proteină: 13-16%. Gluten umed: 30-33%.

Rapiţă

Soiuri prezentate: Orkan, Noblesse, Bellevue (ultimul an de comercializare), Vittek (ieşit din portofoliu) şi Valesca. Hibrizi: Herkules, Vectra, Astrada, Finesse, Merano (ieşit din portofoliu), Visby, Rohan. Productivitate în câmp: 4-4,5 t/ha, dar cu potenţial biologic de peste 5 t/ha.

Testarea durează cinci ani

„Indiferent dacă este vorba de soiuri sau hibrizi, intră pe piaţă numai după patru sau chiar cinci ani de testare, timp în care este verificată adaptabilitatea la diferitele condiţii pedoclimatice din România. În felul acesta, ne asigurăm că acea genetică este performantă şi nu înşeală aşteptările fermierilor în ceea ce priveşte producţia şi calitatea“, a afirmat Aldescu.

Domnia sa a menţionat şi că, din acest an, SUR a inclus în portofoliu hibrizi de rapiţă produşi de firma germană Rapool. Aceasta face parte din Saaten Union şi se ocupă numai de ameliorarea rapiţei. În cadrul grupului există mai multe societăţi specializate pe obţinerea unor varietăţi distincte.

De la primele soiuri de rapiţă...

Conform celor afirmate, Saaten Union a adus în România primele soiuri de rapiţă - Orkan şi Valesca - şi a promovat această cultură. Soiurile sunt menţinute în portofoliu pentru că sunt productive şi se pot însămânţa chiar şi în perioade mai dificile pentru această cultură, cum au fost cele din toamna trecută. În astfel de condiţii, normele de sămânţă cresc, până la 120 de boabe la metrul pătrat, iar soiurile sunt mai ieftine decât hibrizii.

Hibrizii sunt aduşi din Germania, pentru că, la noi, este foarte greu, dacă nu chiar imposibil de obţinut. Motivul ar fi că distanţa de hibridare la un câmp de rapiţă trebuie să fie de minimum 3.000 m, iar în România există multă rapiţă sălbatică peste tot. Altfel, numărul de hibrizi în masa seminţelor s-ar diminua.

„Avem şi hibrizi de rapiţă rezistenţi la tehnologia Pulsar, creată de BASF, care vor fi prezenţi pe piaţă începând de anul viitor. Acest erbicid va putea distruge inclusiv rapiţa sălbatică“, a anunţat directorul general, în premieră.

Opţiunea pentru hibrizi de grâu

Pentru cerealele păioase, George Aldescu a recomandat utilizarea regulatorilor de creştere.

În opinia sa, cerealele păioase au potenţial de producţie extrem de ridicat şi capacitate foarte bună de înfrăţire. Au rezistenţă la temperaturi scăzute, la cădere, la secetă şi la arşiţă, dar şi la boli.

Soiurile şi hibrizii de grâu au conţinut ridicat de proteină şi gluten, ceea ce le recomandă pentru panificaţie. De asemenea, foarte important: nu încolţesc în spic! Soiurile au fost ameliorate pentru zone temperate, cu arşiţă şi secetă, dezvoltându-se bine chiar şi în Dobrogea, unde Petur a produs 8 t/ha.

„Saaten Union este singura companie care ameliorează, produce şi comercializează hibrizi de grâu în România. Centrul de ameliorare se află în nordul Franţei, ţară mare cultivatoare de grâu hibrid, ca şi zona de sud a Germaniei“, a precizat directorul general.

În loturile de la ILDU au fost prezentaţi hibrizii Hystar şi Hyland. Problema acestora este că sunt foarte intensivi şi necesită mai multă îngrijire şi un regim pluviometric mai ridicat decât cel din sudul României, parte a ţării unde dă randament în condiţii de irigare. În schimb, se pretează la zonele fără arşiţă şi secetă, unde produc frecvent 9-10 t/ha. Fertilizarea se face ca la soiuri, cu 100-150 kg/ha de azot (NPK în raport 2:1:1). Se seamănă numai 120-150 de boabe/mp, spre deosebire de soiuri, la care norma prevede 250-350 de boabe/mp.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.14, 16-31 IULIE 2011

Vizualizari: 2777



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI