Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Ruinele medievale de pe „Drumul Voievozilor“

Aşezarea situată la 20 km vest de Ploieşti, cu peste 8.000 de suflete, răsfirate în cinci sate bine gospodărite: Filipeştii de Târg, Brătăşanca, Ezeni, Mărginenii de Jos şi Ungureni – este azi una de referinţă dintre cele 13 comune de pe „Drumul Voievozilor“, drum turistic de importanţă naţională. Filipeştii de Târg este acum una dintre primele 10 localităţi rurale din Prahova, care-şi doreşte să intre în cadenţa ritmurilor înspre urbanizare.

Prin vestigiile Cantacuzinilor

Despre Filipeşti se ştie de prin 1422, când pe timpul lui Dan al II-lea (1420-1431) aşezarea constituia un punct vamal pe „pe vechiul drum al domniei“, drum început din Târgul Gherghiţei de Prahova, fostă reşedinţă domnească.

În mijlocul localităţii, cunoscută ca una de târg, pe un promontoriu se mai văd şi astăzi ruinele fostului Palat Cantacuzino, construcţie monumentală, înălţată pe la mijlocul secolului al XVII-lea, între anii 1633-1653, de către postelnicul Constantin Cantacuzino. Palatul avea ziduri groase, masive, de cărămidă. Ruinele de azi sunt o mărturie vie a vremurilor de demult.

Un istoric local ne spune că zidurile palatului erau străbătute de ferestre de stucaturi delicate, cu un pridvor proeminent, de zid închis, fără stâlpi şi cu beciuri adânci, boltite. Palatul avea, după relatarea lui Paul de Alep, însoţitorul Patriarhului Macarie de Antiohia în călătoriile sale prin Ţările Române, între anii 1653-1656, şi o baie elegantă, a cărei marmură era superbă; „apa care o alimentează este adusă din râu (Prahova) cu ajutorul roţilor; aceleaşi roţi udă şi grădinile de zarzavat şi frumoasele livezi de pruni. Ele fac să se mişte şi numeroasele mori (de apă – n.n.)“.

După moartea postelnicului în 1663, palatul rămâne moştenire fiului său, Constantin Cantacuzino – Stolnicul (1640-1716), poliglot şi mare învăţat, care studiase la Constantinopole şi Padova, călătorise mult în Austria, Italia, Creta, Polonia şi Turcia. La moartea fratelui său Şerban (1688) i se propune domnia Ţării Româneşti, pe care însă stolnicul o refuză în favoarea nepotului său, Constantin Brâncoveanu, al cărui prim sfetnic a fost şi pe care, după cum glăsuia cronica, vel logofătul Radu Greceanu l-a primit în vizită în palatul său din Filipeştii de Târg, în 1705.

Între aceste ziduri a început stolnicul să scrie „Istoria Ţării Româneşti“, în care demonstrează problema originii şi a continuităţii populaţiei daco-romanizate în Dacia. Şi, tot aici, stolnicul trebuie să fi întocmit harta sa celebră care înfăţişa Ţara Românească la sfârşitul secolului al XVII-lea.

Boierii trădători, fanarioţii lacomi şi turcii ucigaşi

După scurta domnie a fiului său, Ştefan Cantacuzino (1714-1715), veni ca voievod Nicolae Mavrocordat, fostul domn al Moldovei, iar boierii care-l sprijineau pe acesta veniră „cu pară“ împotriva lui Ştefan, iar turcii hotărâră spânzurarea fostului domn şi a tatălui său la 7 iunie 1716. Moartea stolnicului şi a fiului său a însemnat şi distrugerea reşedinţei vestitului cărturar umanist şi transferarea unei părţi a acesteia la celebra Mănăstire Văcăreşti. Palatul, trecut în moştenirea familiei, suferă mari distrugeri la cutremurile din anii 1787 şi 1789, fără a mai fi însă restaurat, iar vitregia vremurilor a desăvârşit distrugerea.

A fost şi Bălcescu...

Un alt important edificiu din localitate este şi Conacul Filipescu, care reprezintă unul dintre puţinele exemplare valoroase ale arhitecturii civile care ne-au mai rămas din veacurile trecute. În apropierea conacului, în mijlocul pădurii, se afla un frumos heleşteu cu peşte, întreţinut cu apa din Iazul Morilor, un afluent artificial al Prahovei, care străbătea pădurea şi alimenta cu apă şi Palatul Cantacuzino. La acest conac şi-a găsit adăpost Nicolae Bălcescu când, în iunie 1848, pornise să răscoale ciocănaşii şi măglaşii de la Telega-Prahova. Conacul Filipescu, astăzi restaurat aproape în întregime, prin valoarea sa istorică şi arhitectonică constituie un bun al tezaurului nostru naţional.

Ar fi de consemnat şi Biserica Adormirea, din Mărginenii de Jos, care reprezintă un monument de arhitectură românească, dat fiind şi faptul că lăcaşul a fost pictat de către Nicolae Grigorescu. În Filipeştii de Târg, la începutul drumului care duce înspre satul Mărginenii de Jos, poate fi văzută şi acum o cruce mare, de granit, ridicată în vremea domniei lui Matei Basarab (1632-1654), cu decoraţii florale şi lineare.

Aceasta este componenta istorică a comunei, aflată în curs de urbanizare, cu case mari, noi, superbe, cu grădini şi curţi chivernisite, cu pomi şi cu multă verdeaţă.

Fie şi numai pentru a păşi pe vechiul „drum al voievozilor“, puteţi veni azi la Filipeştii de Târg, unde puteţi afla lucruri deosebit de interesante, puteţi afla oameni harnici, primitori şi interesaţi de noua istorie a comunei lor.

Cristea BOCIOACĂ
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2010

Vizualizari: 2083



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI