Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Recaş, renumit oraş vitivinicol

• Interviu cu Marinel Pasca, primarul localităţii

– Localitatea pe care o păstoriţi este recunoscută pentru podgoriile şi vinurile obţinute aici. Ce puteţi spune despre agricultura şi… agricultorii oraşului?

– Recaşul deţine cea mai mare suprafaţă administrativ-teritorială din judeţul Timiş, aproximativ 23.000 de ha, dintre care aproximativ 12.000 ha sunt terenuri arabile. În oraş şi în cele 6 sate aparţinătoare (Izvin, Bazos, Petrovaselo, Herneacova, Stanciova şi Nadaş) există asociaţii şi societăţi agricole care lucrează suprafeţe mari, între 300 şi 800 ha.

În ultimii 10 ani mulţi locuitori din alte medii urbane şi nu numai au venit spre Recaş şi satele aparţinătoare poate şi pentru că au găsit aici locul cel mai bun pentru a construi şi locui. Am reuşit să parcelăm peste 300 de locuri de case, le-am concesionat tinerilor atât pe Legea nr.  15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate perso­nală, dar s-au făcut concesiuni şi celor care nu aveau domiciliul în Recaş.

Astfel am reuşit să atragem tineri, mulţi dintre ei cu vârste între 25 şi 40-45 de ani, având acum în administrare importante suprafeţe de teren agricol, şi pot să vă spun că au rezultate dintre cele mai bune.

– Primăriile au multe responsabilităţi faţă de locuitori. În ce măsură reuşiţi să le îndepliniţi, să furnizaţi servicii şi informaţii care să satisfacă?

– Personalul primăriei este bine pregătit, avem la nivel de oraş atât Centrul APIA, cât şi Camera Agricolă, cu specialişti angajaţi de primărie atât pe probleme agricole cât şi pe zootehnie sau viticultură, dar şi alte categorii de salariaţi care oricând pot oferi diverse servicii necesare locuitorilor noştri. În ceea ce priveşte informaţia, avem centru cu această destinaţie, precum şi abonamente la diverse publicaţii pe care cetăţenii le pot consulta în cadrul acestora.

Proiect de turism cu Vrset

– Înţeleg că sunteţi bine organizaţi. Cum staţi cu investiţiile la nivelul localităţii?

– Atât în Recaş cât şi în localităţile aparţinătoare am reuşit să realizăm infrastructura necesară, începând de la reţeaua de apă, pietruiri de drumuri comunale, până la asfaltări de străzi. Intrăm într-un program de asfaltări de două drumuri comunale, Recaş – Bazoş şi Recaş –Petrovaselo. Pentru oraşul Recaş am obţinut o finanţare de 8,5 mil. de euro aferente reţelei de canalizare şi de apă. Pentru cele 7 sate aparţinătoare va trebui să găsim alte surse de finanţare.

Avem, de asemenea, şi alte proiecte. De pildă, a fost depus un proiect pe turism împreună cu localitatea Vrset, în urmă cu ceva timp, care acum se găseşte în faza de evaluare. Primăria este partener în acest proiect, iar suma de care vom beneficia este de 400.000 de euro. Partea noastră de proiect prevede să renovăm clădirea muzeului. De asemenea, vom achiziţiona un autocar şi vom semnaliza drumul până la graniţă.

An de an, Recaşul se dezvoltă. Apar noi societăţi comerciale, iar cele vechi îşi dezvoltă activitatea. Una dintre societăţile reprezentative este fabrica de lapte Lactitalia, care produce mozarella în localitatea Petrovaselo şi multe altele.

– Există o modă a parteneriatelor. Aveţi relaţii de colaborare cu alte localităţi din judeţ, ţară sau străinătate în scopul realizării de activităţi comune?

– Avem un parteneriat cu Serbia, respectiv cu comuna Kovačica. Am realizat în anul 2007 un proiect pe fonduri Phare în care noi am obţinut o finanţare de aproximativ 500.000 de euro pentru renovarea stadio­nului din Recaş, amenajarea acestuia, construirea unei parcări de cca 4.000 mp, nocturnă, tribune. Proiectul a fost finalizat în anul 2008.

Vinurile de Recaş, un brand cu renume

– Cum a influenţat existenţa cramelor Recaş, recunoscute atât la nivel naţional dar şi internaţional, dezvoltarea localităţii?

– Cramele Recaş este cea mai importantă societate comercială care îşi desfăşoară activitatea pe raza oraşului, fiind cel mai mare contribuabil. Numele oraşului este dus în toată lumea de podgoriilor de aici, vinurile de Recaş obţinând premii şi medalii la concursurile organizate în străinătate.

Pe de altă parte, un aspect important pentru economia localităţii, aproape 80% dintre angajaţii cramelor sunt din Recaş şi din satele aparţinătoare.

Mihai AFRENIE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.23, 1-15 DECEMBRIE 2011

Vizualizari: 1015



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI