Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Răsplata muncii şi a hărniciei
Hora din Bucovina

Dintotdeauna, de ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, oamenii Bucovinei îşi încredinţează oile ciobanilor care vor porni cu ele „la umblat“ pe munte. Bucuroşi că au scăpat până de Ziua Crucii, când are loc „răscolul“, adică îşi vor lua mioarele înapoi, bucovinenii se adună în mijlocul satelor şi petrec. E o sărbătoare care are loc, vorba moşului Vasile Tcaciuc de 85 de ani din Adâncata, „de când e lumea şi pământul“.

O mare de alb

De anul trecut, această petrecere este organizată de Consiliul Judeţean Suceava sub denumirea „Hora din Bucovina“, devenind astfel o sărbătoare a tuturor vieţuitorilor din Ţara fagilor.

De dimineaţă, într-o uriaşă poiană din apropierea satului Bucşoaia au început să sosească, îmbrăcaţi în frumoase costume naţionale, locuitori din toate aşezările judeţului.
„E o mare de alb“, îşi exprimă admiraţia un turist francez, care nu se mai satură filmând pe cei care se prinseseră la „gioc“, în sunetele bantelor (fanfarelor) din Calafindeşti şi Frătăuţii Vechi.

În şase stâni amenajate pe platou se făceau ultimele pregătiri. Aici urmau să aibă loc concursuri care ţin de păstorit şi să fie degustaţi berbecii şi viţeii la proţap, juntiţa şi caşul.

Şi cai învăţaţi, şi câini mai bărbaţi...

În sunetul prelung al buciumelor se dă semnalul începerii sărbătorii. Defilarea este deschisă de zeci de călăreţi, urmaţi de trăsuri şi faietoane trase de cai focoşi. Privitorii – spun organizatorii, peste 30 de mii – aplaudă călăreţii, dar şi pe frumoasele bucovinence înveşmântate în costume naţionale cu vestitele bundiţe tivite cu blană de dihor.

De o deosebită atenţie se bucură ciobăneştii mioritici de care stăpânii lor sunt foarte mândri. Pe un clin de deal, unde este scris din buşteni uriaşi Bucovina şi unde este amenajată o stână, se aprinde focul care nu va trebui să se stingă niciodată până la Ziua Crucii, altfel e mare păcat, spun ciobanii.

Sărbătoarea a fost onorată de prezenţa preşedintelui ţării, Traian Băsescu, şi de soţia sa, precum şi de ministrul culturii, Toader Paleologu. Salutând mulţimea, preşedintele ţării le-a urat petrecere pe măsura hărniciei lor şi exprimându-şi părerea că ciobanul moldovean din Mioriţa trebuie să fi fost cu siguranţă din această parte de ţară. Apoi, în entuziasmul general, cu sarică şi cu pălărie şi cu un foarfece mare în mână, domnul Traian Băsescu s-a apropiat de una dintre oile ce trebuiau tunse, dând semnalul începerii concursurilor.

Întreceri, ca între ciobani

În timp ce pe scenă evolua ansamblul „Ciprian Porumbescu“, la stâni se desfăşurau probele de concurs la care erau înscrişi numeroşi participanţi.

În aplauzele miilor de privitori au fost anunţaţi pre­mianţii: la muls oile – Gheorghe Dreleciuc din Mănăstirea Humor, la tuns – Mihai Sachiu din comuna Ciprian Porumbescu, la tras în cârlig – un fel de skandenberg local în care concurenţii se înfruntă cu degetul arătător folosit la muls – Vasile Moroşan din Cacica, iar la cântat din trâmbiţă, Constantin Schipor din Vicovul de Sus.

Premiile au constat într-un „cioban electric“, un gard care delimitează o anume suprafaţă din păşune. Petrecerea a continuat până târziu în noapte, când în mijlocul poienii a fost aprins un uriaş foc de tabără.

Stelian Ciocoiu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.12, 16-30 IUNIE 2009

Vizualizari: 551



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI