Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Rapiţa, vedeta Zilei Câmpului la Agrichim Feteşti

Pentru mulţi fermieri, acest an agricol nu a fost deloc unul uşor: temperaturi scăzute, ploi abundente repartizate neuniform şi nu întotdeauna în perioada cea mai potrivită, mai nou şi radiaţii puternice care influenţează modul de manifestare a bolilor şi dăunătorilor. Toţi aceşti factori nu au făcut decât să împovăreze şi mai mult fermierii români supuşi şi aşa la suficiente constrângeri. Însă, pentru unii dintre ei anul nu s-a dovedit chiar atât de rău, cel puţin până la momentul de faţă.

Din această categorie face parte şi Viorel Nica, directorul general al Agrichim Feteşti, din judeţul Ialomiţa, care la mijlocul lunii iunie a ţinut să arate celor interesaţi cum pregătirea profesională şi investiţia în tehnologii performante pot împreună să ţină piept vitregiilor naturii. Dovadă stau culturile sale pe care am avut ocazia să le vedem mai îndeaproape cu prilejul celei de-a cincea ediţii „Field Day“ pentru culturile de toamnă,  la care au participat numeroşi colegi de breaslă ai renumitului producător, precum şi reprezentanţi ai unor importante companii distribuitoare de inputuri. Evenimentul a constituit şi un moment de sărbătoare, societatea aniversând cu această ocazie 10 ani de activitate.

Pentru un profesionist, 2011 este un an obişnuit

Cu o experienţă de 32 de ani în spate, Viorel Nica exploatează astăzi în sud-estul României circa 3.600 ha amenajate integral cu sisteme de irigaţii, aspect cu atât mai important cu cât peste 1.600 ha sunt ocupate cu loturi semincere. De altfel, domnul Nica este şi preşedintele Ligii Organizaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii, funcţie pe care şi-o exercită cu aceeaşi implicare pe care o manifestă şi faţă de meseria de agronom.

Pentru el, anul agricol 2010-2011 nu avea cum să fie altfel decât unul normal, în condiţiile în care apa este asigurată, sămânţa este de calitate, iar tehnologia practicată este una intensivă. Aşa se face că, înainte de a intra la recoltat, producătorul estima în jur de 6,8 t/ha la orz, peste 6 t/ha la grâu, 4 t/ha la mazăre şi peste 3,5 t/ha la rapiţă.

Hibrizii de suflet

Grâu. De patru ani domnul Nica cultivă în regim neirigat grâul de primăvară Triso, cu producţii situate între 2,5 şi 4 t, ce poate înlocui în asolament suprafeţele care nu au fost semănate în toamnă sau pe care au fost întoarse culturile.

La grâul de toamnă are mai multe soiuri favorit din gama Biocrop, despre care ne spune că au toate o mare calitate: „La uscare spicul capătă formă de bici, ceea ce face să nu reţină apa şi, evident, să elimine pericolul încolţirii boabelor“. Akteur, Chevalier şi Potenzial sunt soiurile preferate, la cel din urmă obţinând în 2009 o producţie de 8.900 kg/ha, cultura premergătoare fiind, ce-i drept, mazărea. Akteur, în schimb, este preferat pentru stabilitatea indicelui de cădere şi a conţinutului de proteină.

Rapiţă. În ceea ce priveşte rapiţa, hibrizii de suflet ai lui Viorel Nica sunt Hornet, Exocet şi Rally. De la el aflăm că Hornet este hibridul cu cele mai bune rezultate în Europa şi SUA, cu un randament de 45% ulei şi o producţie de 5 t/ha. Rally i-a adus cele mai mari satisfacţii în 2010 când, deşi a plouat, rapiţa nu s-a scuturat. Valorifică bine terenurile secetoase şi este foarte rezistent la ger. Cât despre Exocet, acesta este hibridul care a reprezentat salvarea din punct de vedere economic, pentru că a dat cea mai ridicată producţie. „L-aş păstra mereu dacă s-ar putea în cel puţin 30% din structura de hibrizi de rapiţă“, susţine inginerul.

Pe lângă multiplicarea şi prelucrarea seminţelor de grâu, orz, ovăz, mazăre, soia, porumb şi floarea-soarelui, Agrichim Feteşti se ocupă începând de anul acesta şi cu tratarea şi comercializarea acestora. În acest sens, societatea a adus din Germania şi a implementat în procent de 90% cea mai nouă şi performantă tehnologie. Instalaţia este cu atât mai utilă cu cât, pe lângă selecţie în urma căreia rezultă numai sămânţă sănătoasă, de acelaşi calibru, sub formă de drajeuri, ea poate inocula în amestec fungicide, insecticide, stimulatori de creştere şi microelemente.

Colaborarea cu Biocrop

Accentul în cadrul evenimentului organizat la Feteşti s-a pus pe evoluţia culturilor de toamnă, în special rapiţă şi grâu, majoritatea hibrizilor şi a soiurilor prezen­tate fiind furnizate de DSV Germania prin intermediul Biocrop România. Anul acesta fermierul a cultivat 1.100 ha de grâu, cu soiuri de la Fundulea şi de la Biocrop şi 850 ha de rapiţă în sistem neirigat folosind, pe lângă hibrizii de la Monsanto, şi creaţiile comerciali­zate de Biocrop, distribuitor DSV Germania. Compania este specializată în cultura rapiţei, specificul hibrizilor obţinuţi constând în faptul că sunt foarte rezistenţi la ger, secetă şi cădere.

Pe lângă soiurile şi hibrizii de grâu, respectiv rapiţă, producătorul mai foloseşte de la Biocrop şi sămânţă de orz, mazăre şi porumb. Epoque, de exemplu, este un soi de orz la care producătorul estima o producţie de 6,5 t/ha, cu rezistenţă ridicată la boli şi care a fost dezvoltat special pentru zonele cu climat vitreg, cum este cea în care inginerul Nica îşi desfăşoară activitatea.

Un soi apreciat este cel de mazăre Livioleta, despre care producătorul spune că dă o plantă bogată în frunze, deci cu un indice foliar mare şi bogat în proteină. Se pretează bine atât ca furaj pentru vacile de lapte cât şi pentru mazărea boabe, producţia depăşind 4 t/ha. Fermierul ne vorbeşte cu mare entuziasm şi despre calităţile soiului de secară Vitallis, menţionând că atât berarii cât şi brutarii întreabă tot mai des de această cereală.

Tratată cu interes, rapiţa răsplăteşte pe măsură

În ceea ce priveşte rapiţa, vedeta întâlnirii organizate de Agrichim Feteşti, fermierul a început cu o mărturisire: „În 2004, când am introdus rapiţa în cultură, mulţi dintre noi am tratat-o cu indiferenţă şi la fel ne-a tratat şi ea pe noi când a venit vorba de producţii.“ Convingerea că rapiţa este o cultură dificilă, pretenţioasă o au deja cei mai mulţi dintre cei care o cultivă. Inginerul Nica afirmă acum că, fără o dotare corespunzătoare şi tehnologii de cultură de ultimă oră, aceasta poate fi cu greu stăpânită.

Rapiţa trebuie tratată cu mare atenţie încă de la înfiinţare şi până la recoltare, fără a omite tratamentele preventive împotriva bolilor şi dăunătorilor din toamnă, precum şi aplicarea îngrăşămintelor foliare pentru a-i mări rezistenţa la iernare.

În primăvară se aplică din nou îngrăşăminte urmate de tratamente împotriva bolilor şi dăunătorilor care nu sunt deloc puţini. Urmează alte fertilizări înainte de înflorire pentru revitalizarea plantelor, după care la păstăi este necesară aplicarea unui produs care previne scuturarea şi, prin urmare, pierderile de producţie. Pe scurt, tehnologia nu este nici ieftină, nici uşoară, dar ea reflectă cel mai bine raportul echilibrat dintre eforturi şi beneficii.

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.14, 16-31 IULIE 2011

Vizualizari: 1470



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI