Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Prunii din Ţara Oaşului

Zona Oaşului este renumită atât în ţară cât şi în străinătate prin distilatele naturale din fructe de cea mai bună calitate obţinute din populaţii locale de pruni, rezultate în urma unei selecţii naturale de sute de ani care înnobilează dealurile şi colinele cu aroma fructelor.

În anul 2004, producătorii din „Ţara Oaşului“ au avut cea mai mare recoltă, după toate probabilităţile, din ultimii 100 de ani. După ce au umplut toate căzile pe care le-au avut cu prune, aceştia au săpat gropi în pământ pe care le-au izolat cu folie de polietilenă, în care şi-au depozitat surplusul de fructe. Preţul prunelor a ajuns sub 2.000 de lei/kg datorită incertitudinii de a porni cazanele de distilare şi lipsei altor segmente de piaţă.

Aceste populaţii de prune sunt: Peneghei, Coucine, Căieşti, Albuţe şi Mărghite.
Peneghei, aduşi de evreii prigoniţi

Prunii Peneghei, Turţeşti sau Nemţesti, cum le mai spun oşenii din zona limitrofă a Turţului, au fost aduşi după toate probabilităţile în Turţ în secolul al XVII- lea de către evrei în timpul marii prigoane evreieşti petrecute în Polonia şi Rusia în perioada anilor 1659-1671, când aceştia s-au stabilit în Turţ. Ei au fost plantaţi sub formă de perdele de protecţie, a căror contribuţie este evidentă la prevenirea eroziunii solului.

Perdelele creează în spatele lor o zonă de calm. Mai târziu, în grădinile oamenilor s-au înfiinţat adevărate „cherturi“ cu pomi plantaţi la distanţe de 6-7 metri. În perioada scurtă de la Tarna Mare şi până la Certeze, prunul Peneghei a găsit loc şi condiţii propice pentru răspândire, ajungând chiar până la Baia Sprie, în judeţul Maramureş.

Pomii dau producţii foarte mari, sunt rezistenţi la boli, dăunători şi nu manifestă periodicitate de rodire. Se cunosc cazuri când s-au obţinut producţii de 400-500 kg de prune la un pom.

Coucine, tare-s buni pentru pălincă

Această populaţie locală este foarte răspândită în comuna Călineşti-Oaş şi, după spusele localnicilor, a fost adusă de prin ţinuturile Rusiei în timpul Primului Război Mondial. Este o populaţie cu o înflorire târzie, ceea ce face să scape de îngheţurile târzii de primăvară – „produc multe prune şi să coc târziu, da’ tare-s bune de pălincă“, spune Schita Vasile, de 83 de ani din Călineşti-Oaş.

De multe ori fructele sunt confundate cu prunele bistriţene, dar uneori sunt mai mari decât acestea. Din fructele acestei populaţii locale, pe lângă ţuică, se poate obţine şi un magiun, care rivalizează cu cel obţinut din prune bistriţene.

Căieşti, precum ochii calului

Această populaţie locală poartă denumirea de Prune Grase în partea Oaşului, Căieşti în partea Ugocei şi Lό szem (ochi de cal) în zonele maghiare limitrofe Oaşului, de aici şi denumirea după toate probabilităţile. Cât priveşte răspândirea ei, ea ocupă toate dealurile şi colinele din Ţara Oaşului, unde se simte „acasă“, dar este întâlnită atât în întreg judeţul Satu Mare, cât şi în celelalte judeţe din nord-vestul României.

Pomii sunt foarte rezistenţi la boli şi dăunători, nu mani­festă periodicitate de rodire, iar fructele acestora sunt utilizate în exclusivitate pentru obţinerea distilatelor. De menţionat faptul că această populaţie locală dă producţii mai slabe în afara perimetrului Ţării Oaşului, ca dovadă că nu întâlneşte aceleaşi condiţii pedoclimatice.

Albuţe, dulci precum zahărul

Populaţia Albuţe are fructe de culoare verde-gălbuie care, în comparaţie cu frunzele pomului, sunt foarte deschise la culoare, dând impresia că sunt albe, de unde şi numele. Fructele au pulpa neaderentă şi sunt foarte rezistente la scuturare (se desprind greu de pe pom). Prunii nu manifestă periodicitate de rodire. Distilatele obţinute din aceste prune sunt de o calitate foarte bună, cu aromă discretă şi gust dulceag, fiind destul de uşor deosebite de celelalte distilate din prune.

Mărghite, arie mică de răspândire

Această populaţie locală de pruni este întâlnită numai în Ţinutul Ugocei (comunele Gherţa, Turţ, Batarci şi Tarna Mare). În aceste zone aceste prune sunt foarte mult apreciate de către localnici, deoarece dau rezultate mai bune decât populaţia Peneghei. Pomii nu manifestă periodicitate de rodire. De menţionat că această populaţie de pruni este întâlnită şi în vecinătăţile imediate din Ucraina, care au aparţinut în trecut României. Fructele au destinaţii multiple: pentru compot, magiun, fructe uscate, dar cele mai multe sunt folosite pentru ţuică.

Dr. ing. Ioan CIOLTEAN
REVISTA LUMEA SATULUI, 16-31 DECEMBRIE 2009

Vizualizari: 2811



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI