Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Plouă în mai: oare va fi mălai?

Ministrul Agriculturii, domnul Valeriu Tabără, susţine că va fi nu numai mălai, ci şi soia, floarea-soarelui, precum şi multe legume de bună calitate. Domnia sa face aceste declaraţii pornind de la precipitaţiile abundente din luna mai, care, se zice în popor că ar aduce mult mălai. Aşa este. Cu precizarea că până la venirea acestui ultim val de ploi, în agricultura românească erau încă mari suprafeţe neînsămânţate din culturile de primăvară. Bine nu este în mod sigur, dar nu se ştie dacă este chiar rău. Spre mijlocul lunii mai vremea s-a încălzit şi odată cu ea şi stratul de germinare a seminţelor care în mod sigur va provoca o explozie a răsăririi plantelor.

Este deci posibil ca o mare parte din suprafaţa de cinci milioane ha prevăzută a se însămânţa în această primăvară să fie realizată până la sfârşitul lunii mai. Desigur tot ce se însămânţează în afara perioadei optime prezintă un anume risc. Spunem aceasta întrucât meteorologii avansează ideea că în luna iunie şi mai ales iulie, o bună parte a teritoriului din România ar putea fi afectată de secetă. Departe de noi ideea de a contesta această prognoză, dar mersul vremii de până acum a fost mult diferit faţă de ce se estima la începutul acestei campanii. Dacă cumva seceta ne va ocoli, va fi îmbucurător şi pentru meteorologi, dar mai ales pentru producătorii agricoli. Să dăm deci crezare afirmaţiilor domnului ministru Tabără cum că „avem semnalele unui an agricol bun“. Să dea Domnul să fie aşa!

România – „ca o raţă şchioapă“

Titlul comentariului meu este în fapt afirmaţia emisă apăsat de un înalt reprezentant FMI, constatare ce desemnează realităţile româneşti, aşa cum se evidenţiază ele din documentele momentului pe care autorul în cauză le-a avut din belşug la dispoziţie. Cu alte cuvinte se vede cu ochiul liber, cum s-ar spune, că barca ia apă, că a ne mai menţine la suprafaţă, pe val, e doar o chestiune de timp. Cauzele sunt numeroase, dar lesne de observat. Decidenţii noştri sunt, pe medie, profitori de ocazie ai unor portofolii închipuite după chipul şi asemănarea ocupanţilor. Aşa se face, că, chiar în Parlamentul României, în vreme ce se dezbătea o moţiune (a cita) pe probleme de agricultură, opoziţia constata, cu voce tare, că, din nefericire, ministrul agriculturii e, nu încape îndoială, un profesionist stingher într-un guvern care nu simte realitatea.  Altfel cum să explici foarte numeroasele cacialmale trase agriculturii, ceea ce a condus, nici nu se putea altfel, ca, după constatările guvernatorului Băncii Naţionale: „România să aibă a doua mare creştere de preţuri la alimente din regiune“. Problemele au apărut drept urmare a dezechilibrului major între producţia internă şi consum, între cei care plătesc impozite şi cei care trăiesc din aceste impozite.

Astfel producerea alimentelor în coşul de consum reprezintă la români 33% din totalul cheltuielilor, cea mai ridicată cotă comparativ cu alte şapte state din sud-estul Europei. Unde se stăruie în greşeală?  Murat Atay, economist de marcă, director general al Garanti Bank România, observă că inflaţia în explozivă expansiune la noi ar putea fi temperată prin reducerea nivelului TVA de la 24% la 5% pentru alimente. Ministrul agriculturii remarca recent că în cazul unei crize alimentare România nu va putea supravieţui. L-am întrebat de curând pe comisarul UE cu agricultura, Dacian Cioloş, cum se văd treburile de la Bruxelles. Răspunsul domniei sale nu ne-a surprins de fel.

Sunt progrese în sectoare precum agricultura, viticultura, chiar şi în producţia de cereale, dar au rămas foarte multe lucruri de împlinit. Tendinţa generală, resimţită de mapamond în anii din urmă, este de drastică diminuare a producţiei de cereale. SUA, Rusia, Ucraina, China, dar şi Europa în sine nu dau semne de revigorare a situaţiei.  Astfel producţia mondială de cereale este estimată în acest an la 2.182 milioane tone cu 50,5 milioane tone sub nivelul producţiei din 2010.

Criza alimentară, o eventualitate deja previzibilă, va pune probleme foarte serioase. În aceste condiţii, se înţelege, România ar trebui să-şi revizuiască politica agricolă. A da vina pe nepriceperea şi lenea oamenilor este poate cel mai periculos mod de a vedea lucrurile.
Fiindcă, se ştie, civilizaţia, valorificarea resurselor umane ţin de ştiinţa conducerii statului.
Or, la noi, restructurarea învăţământului, a serviciilor sociale este, prin esenţa ei, menită să anihileze drepturile elementare ale fiinţei umane. Supravieţuirea a devenit preocuparea de căpătâi a unui popor silit, prin politici incoerente, să devină populaţie. Demnitarul FMI pe care l-am citat la începutul acestui comentariu, revenit în România, a făcut, cum era de aşteptat, o nouă constatare. E şi concluzia însemnărilor mele. Operaţia a reuşit, pacientul a sucombat. Ca şi reforma românească!

Gh. VERMAN
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 10, 16-31 MAI 2011

Vizualizari: 812



֩ Comentarii

 
֠ 1.     Loghin -- (21-May-2011 )
In nordul judetului Iasi si Botosani nu a plouat de peste o luna. Pamantul este ca betonul. Doar jumatate din culturile insamantate au scos capul si daca seceta mai tine o saptamana deja va fi prea tarziu pentru a mai indrepta ceva. Cine nu crede sa vina sa vada.

Răspunsurile la întrebarile dumneavoastră le puteţi găsi în revista tiparită. Abonaţi-vă acum la Lumea Satului şi veţi avea gratuit suplimentul Agro-Business. Detalii aici

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI