Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Pledoarie pentru meseria de horticultor

A fost o vreme în care toţi tinerii, unii împinşi pe la spate, alţii de bună voie, au aspirat către o facultate din care să iasă cu o pâine, preferabil una mai bună şi mai îndestulătoare decât a părinţilor ale căror vremuri n-au fost tocmai prielnice studiului. Aceştia au fost de regulă sfătuitorii, cei care, de cele mai multe ori, şi-au vrut preţioasele odrasle pe posturi impunătoare de avocaţi, contabili, economişti, la care ei n-au putut ajunge.

Puţini sunt cei care şi-au mai întors privirea şi spre agricultură, pentru că, ce-i drept, nici nu sunt foarte motivaţi în acest sens. De horticultură ce să mai vorbim, căci, din păcate, castraveţii nu se cultivă pe bulevard. Despre frumoasa meserie de horticultor discutăm cu prof. Dorel Hoza, decan al Facultăţii de Horticultură din Bucureşti.

– Domnule decan, câţi studenţi mai sunt înscrişi la Facultatea de Horticultură?

– La cele două specializări, Horticultură şi Peisagistică, sunt înscrişi acum pe toţi anii circa 750 de studenţi. Subvenţionate de la stat sunt 65 de locuri pe an, iar la cele cu taxă nu există limită.

În ultimii ani lucrurile merg însă tot mai rău: se înscriu câte o sută de studenţi, dar în anul doi nu ajung nici jumătate. Mulţi dintre ei vin aici pentrul locul în cămin, dar ei urmează alte facultăţi, care sună mai bine. Trebuie să recunoaştem că, la ora asta, Horticultura, Agricultura şi Zootehnia, cele trei facultăţi care au pus bazele Agronomiei, nu mai sunt „pe val“.

– Ce se întâmplă, totuşi, cu învăţământul agricol?

– Din păcate, la ora actuală ne lovim de concurenţa neloială cu alte universităţi, particulare, unde e suficient să te înscrii şi ieşi inginer. Or, la noi trebuie să mai treci şi pe la şcoală şi asta nu le convine studenţilor, dar ei nu conştientizează că aici au bază materială, au cadre pregătite, deci au condiţii pentru învăţat.
În plus, a dispărut intermediarul dintre generală şi facultate, nu mai există liceele de profil agricol. Aşa se face că circa 70% dintre studenţii noştri provin din mediul urban şi nu au nicio bază. Poate tocmai din acest motiv unii dintre ei se şi sperie şi renunţă imediat după practică, unde au primul contact cu pământul.

Horticultura nu înseamnă doar sere de flori şi parcuri, aşa cum cred mulţi dintre ei atunci când se înscriu.

– Ce oportunităţi au absolvenţii unei facultăţi de horticultură, către ce anume îi îndrumaţi?

– Deşi au apărut tot felul de investiţii în ultima vreme – sere, livezi, pepiniere, firme de amenajări peisagistice – tinerii nu sunt motivaţi. Noi încercăm să le prezentăm studenţilor exemplele pozitive ale celor care au pus bazele unei astfel de afaceri, s-au ridicat şi au ajuns la un nivel de trai destul de ridicat. Mulţi dintre ei termină facultatea, dar se îndreaptă către alte domenii, care nu au nicio treabă cu horticultura.

Eu le spun mereu să meargă în zona colinară, în Argeş, Dâmboviţa sau acolo unde sunt podgorii, să vadă casele şi maşinile din curţi care în mare parte sunt rodul muncii de horticultor.

Foarte bănoase sunt şi dendrologia şi peisagistica, dar absolvenţii de horticultură se pot îndrepta şi către activităţile conexe, cum sunt distribuţia de input-uri, producător sau importator de material săditor, consultanţă agricolă.

Dotările Facultăţii de Horticultură:

- în incinta facultăţii se găsesc 2 ha de livadă, 1,5 de viţă-de-vie şi 1,5 ha cultivate cu legume;
- la Moara Domnească, pe 70 de ha se întinde o livadă ultramodernă, super-intensivă, dotată cu sistem de picurare, o impresionantă colecţie de soiuri, un depozit cu atmosferă controlată cu o capacitate de 1.000 tone şi un laborator pentru determinarea calităţii fructelor;
- studenţii mai au posibilitatea de a face practica în cele două staţiuni de cercetare ale universităţii: Pietroasa, cu profil viticol, şi Istriţa, cu profil pomicol;
- cel mai dotat laborator de fiziologie din ţară unde se fac determinări de calitate, de reziduuri etc;
- două centre de cercetare autorizate.

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.12, 16-30 IUNIE 2009

Vizualizari: 2048



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI