Imprimati articolul

Piaţa produselor ecologice româneşti

În România, piaţa produselor ecologice reprezintă un segment nesemnificativ, de numai 1% din valoarea totală a producţiei agricole.

Evoluţiile din ultimii ani dovedesc un ritm de dezvoltare cel puţin la nivelul celui înregistrat de agricultură în ansamblul său. Au crescut mult suprafeţele, acestea depăşind 200 de mii de hectare, dar lucrul cel mai important este că producătorii din acest sector au un debuşeu mare pe piaţa ţărilor dezvoltate din Europa. Ne referim îndeosebi la brânzeturile obţinute din lapte de oaie, la produsele melifere, precum şi la unele sortimente oarecum atipice agriculturii româneşti, cum ar fi melcii şi, mai nou, ouăle ecologice.

Ca volum, piaţa produselor ecologice este dominată totuşi de sectorul vegetal care realizează cantităţi importante de cereale, plante oleaginoase şi fructe de pădure. Ultimele au şansa cea mai mare de a concura pe piaţa internaţională atât cantitativ cât şi calitativ.

Şi laptele naturist e în criză

Un indicator ce dimensionează mărimea acestui sector este reprezentat de numărul de operatori prezenţi pe piaţă, număr care a crescut în ultimii ani, ajungând la 3.834 în 2007 şi la 4.191 în 2008. Oarecum surprinzător este faptul că până şi acest sector a fost atins de criză, lucru care se poate vedea din numărul mai mic de operatori înscrişi până la data de 1 iunie a.c., care se ridică la 3.191.

Acesta este se pare rezultatul cererii de produse ecologice din lapte care la nivel european a înregistrat scăderi substanţiale, fapt pentru care unul dintre marii procesatori de lapte a ales să menţină drept convenţionale circa 100 de mici exploataţii a câte trei vaci de lapte, reuşind astfel să-şi reducă costurile. Pentru că, trebuie menţionat, taxa de inspecţie şi de certificare a celor care obţin lapte în sistem ecologic, care se ridică la aproape 1.000 de lei, este plătită de procesator.

Producem până şi melci

În ceea ce priveşte produsele ecologice procesate, cele mai des întâlnite sunt cele din lapte de oaie şi vacă. Un sector foarte bine conturat este cel al mierii şi produselor apicole ecologice, unde Maramureşul conduce detaşat ca număr de producători. Pe lângă acestea, în România mai sunt obţinute şi alte produse procesate, de exemplu uleiul de floarea-soarelui, sucul de mere, produsele din soia precum tofu şi laptele de soia, cele de cofetărie şi de patiserie, făina, pastele făinoase, ceaiurile din plante şi, foarte interesant de ştiut, produse procesate din melci! Mai avem şi vin obţinut din struguri ecologici, certificat în două unităţi din ţara noastră, una din zona Buzăului şi cealaltă din Dealurile Bujorului.

Referitor la repartiţia produselor ecologice în ţară, ele aproape că lipsesc din judeţele din nord-est, precum şi din cele din sud-vest, în vreme ce Prahova, Hunedoara, Sibiu abundă în astfel de produse. Aici putem găsi de la miere, pâine şi paste făinoase până la produse din lapte, ceaiuri şi fructe de pădure, toate însoţite de sigla specifică modului de producţie ecologică „ae“.

Exportăm doar materie primă

Dacă vorbim despre dinamica exportului de produse ecologice, din păcate România rămâne preponderent exportatoare de materie primă. Şi asta pentru că procesarea reprezintă un sector încă slab dezvoltat. Aşa se face că în 2006 s-au exportat cereale în procent de 54%, circa 20% plante şi fructe din flora spontană şi doar 1% produse procesate din lapte, cantitatea totală de produse exportate ajungând undeva la 60 mii de tone.

În 2008 raportul produselor exportate s-a menţinut, ponderea cea mai mare fiind ocupată tot de cereale, oleaginoase şi plante din flora spontană, în schimb cantitatea care a ieşit din ţară a atins 130 mii de tone. Astfel, dacă în 2006 valoarea exporturilor s-a ridicat undeva la 50 milioane de euro, în 2008 aceasta s-a dublat. Principalele benefi­ciare sunt ţări precum Olanda, Germania, Italia şi Anglia, iar în perspectivă se doreşte pătrunderea cu produse ecologice pe piaţa SUA.

În ceea ce priveşte valoarea importurilor, aceasta se ridică undeva la 8 milioane de euro. În prezent, pe piaţa comunitară cererea este mai mare decât oferta şi se mani­festă îndeosebi la produsele procesate din lapte şi la fructele şi legumele proaspete. 

Valentina ŞOIMU
SUPLIMENT AGRO BUSINESS
REVISTA LUMEA SATULUI NR.18, 16-30 SEPTEMBRIE 2009

֩ Comentarii