Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Pădurile gorjene, ca nişte fâşii fără sfârşit

Câţiva proprietari de păduri din judeţul Gorj se plâng că retrocedarea proprietăţilor merge prea greu. „Oamenii au dreptate. Însă, din păcate, ne confruntăm cu o situaţie unică în ţară. Un factor specific Gorjului îl constituie forma suprafeţelor revendicate, care arată ca nişte fâşii foarte lungi şi foarte înguste – curele, cum le numim noi – ceea ce face ca delimitarea între terenuri să fie anevoioasă“ – a declarat Adrian Ovidiu Cârstec, directorul Direcţiei Silvice (DS) Târgu-Jiu, pentru Lumea satului. Dincolo de specificul locului, în judeţ mai apare o frână, din partea administraţiei locale.

„Procesul de retrocedare a pădurilor în judeţul Gorj decurge mai greu şi din cauza unor factori care se spune că ar fi obiectivi. Primul ar fi că unele comisii locale nu se implică cum trebuie şi nu pun în posesie proprietarii de drept. Este posibil ca acele comisii, care aparţin de autorităţile locale, nu de Direcţia Silvică, să nu aibă personal bine instruit sau membrii comisiilor sunt implicaţi şi în alte lucrări care necesită timp“ – ne-a spus Gh. Novac, şef Birou Fond forestier la DS Târgu-Jiu. Cu toate că unii proprietari sunt supăraţi, trebuie spus că majoritatea şi-au luat pădurile înapoi. Fondul forestier numără acum 235.000 de hectare, din care 101.782 ha au fost deja retrocedate, iar procesul continuă, pe măsură ce primăriile trimit situaţiile la DS Târgu-Jiu. Chiar deunăzi, când noi ne aflam în Gorj, se întocmeau formele finale pentru încă 20.000 ha, care urmau să fie preluate de proprietari.

Lemnul pe bani nu are căutare

În anul 2008, DS Tg. Jiu şi-a propus să taie din pădurile statului 226.000 metri cubi de masă lemnoasă. Au avut loc licitaţii, dar agenţii economici nu s-au înghesuit să ia lemnul din pădure.

„Pe de o parte, avem zone greu accesibile, lipsite de drumuri forestiere. Noi avem numai 3,6 metri liniari de drum la un hectar de pădure, în timp ce normele europene prevăd 20 ml/ha. Din acest motiv, nu se poate exploata masa lemnoasă în acele zone. Pe de altă parte, agenţii economici nu au nevoie de atâta lemn, cât le putem noi oferi“, afirmă Adrian Ovidiu Cârstec. Ca urmare a cauzelor menţionate, o bună parte din lemnul disponibil nu s-a exploatat. În urma licitaţiilor, s-au adjudecat 206.000 mc, din care s-au tăiat numai 163.900 mc. Aşa că peste 62.000 mc au rămas în pădure.

Copacii care plâng, copăcei care râd  în soare

După ce pădurea a fost rasă pe o anumită suprafaţă, Romsilva face imediat reîmpădurirea terenului. Maria Safta, de la Biroul Regenerare, Investiţii şi Achiziţii publice, ne-a spus că sunt replantate anual aproximativ 150 de hectare. Practic, această suprafaţă este cel puţin egală, dacă nu chiar puţin mai mare cu cea despădurită.

Toţi puieţii – între 800 de mii şi un milion – provin numai din pepiniere proprii. La fiecare ocol silvic există câte trei-patru pepiniere. De exemplu, la Solarul Galbenu, care aparţine Ocolului Silvic Polovragi, există sute de mii de molizi. La vârsta de un an, plantulele sunt scoase şi replantate în arealul pepinierei. După încă doi ani, când abia ating vreo 30 cm, micii molizi sunt din nou scoşi şi mutaţi în arealul în care îşi vor petrece restul vieţii. Când ajung la 25-30 de metri, adică la 100-110 ani, sunt tăiaţi, iar ciclul se reia cu o nouă pădure tânără.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.2, 16-31 IANUARIE 2009

Vizualizari: 579



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI