O lume dispărută, la picioarele noastre

Arheologii de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova au făcut recent o descoperire extrem de importantă. În urma unor săpături în oraşul Urlaţi, ei au găsit date edificatoare de acum şapte mii de ani, acestea constituind un important reper pentru cronologia culturală relativă a preistoriei. Succesiunile culturale din acest sit fac din el unul important pentru toată zona Munteniei.

În urmă cu câţiva ani, arheologul Alin Frânculeasa de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova bătea, spre mirarea localnicilor, câmpurile din marginea oraşului Urlaţi. Nimeni nu înţelegea ce face printre lanurile de porumb, cu rucsacul în spate, cu binoclul în mână, cu tot felul de unelte prin toate buzunarele.

Dar, în urma acestor cercetări de suprafaţă, a descoperit un sit arheologic de mare importanţă. El conţine – încă – materiale ceramice, încadrate culturilor neolitice Criş şi Gumelniţa, epoca bronzului, cultura Tei, epoca Latene, cultura Chilia-Militari (sec. II-III d.Hr.), precum şi materiale medievale târzii. Cele mai numeroase materiale arheologice recuperate sunt tipice culturii Gumelniţa. Alături de ceramică, au fost descoperite multe unelte de silex, fragmente de la trei statuete antropomorfe din lut. Toate acestea impuneau însă nişte cercetări temeinice la faţa locului.

Cercetările derulate acum au adus importante date privind locuirea Văii Cricovului Sărat din cele mai vechi timpuri. Descoperirile de la Urlaţi datând din timpul culturii Criş atestă locuirea în această zonă de peste 7.000 de ani. Prin aceste cercetări a fost surprinsă cea mai veche aşezare aparţinând unei populaţii care practica în special agricultura şi creşterea animalelor.

Peste această aşezare, după aproximativ o mie de ani, au fost fondate, succesiv, două sate aparţinând culturilor neolitice Boian şi Gumelniţa, care au evoluat timp de mai bine de un mileniu. Descoperirile datând din epoca bronzului au surprins pătrunderea în această zonă a unor populaţii de păstori, cu o mentalitate de grup diferită, în care principala preocupare era păstoritul.

Arheologul Alin Frânculeasa susţine că proiectul de cercetare a văii râului Vărbilău îşi propune studierea situl eneolitic din localităţile Mălăieştii de Jos, Mălăieştii de Sus, Coţofeneşti, Fundeni. În ultimii trei ani au fost identificate în jur de 20 de noi situri arheologice în localităţile Urlaţi, Albeşti Paleologu, Iordăcheanu, Moceşti, Străoşti, Popeşti, Apostolache, Salcia.

În campania arheologică de la Urlaţi a fost recuperată o cantitate importantă de ceramică, în general foarte fragmentată. Alături de ceramică, s-au descoperit foarte multe unelte litice cioplite. De mare importanţă este o statuetă antropomorfă din lut ars, în poziţie orantă, cu braţele întinse orizontal, fragmentară, ce are sânii aplicaţi. O altă piesă deosebită este un scăunel din lut cu spetează şi patru picioare. În caseta a şaptea a fost descoperită şi o mică piesă de cupru.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu