Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Nu e pasăre ca porcul şi nici… peşte precum curcanul

Poate că în niciun moment al anului, nici măcar când vorbim despre gripa porcină – deşi animalul care i-a dat numele nu are neapărat legătură cu gripa asta nouă – nu vorbim ca acum, în prag de Crăciun, despre porc. Unii îl cresc în gospodării, alţii caută să cumpere carne din ceafa şi pulpa lui de la supermarket. Se afirmă că e grea carnea lui, că face rău organismului, că e mai bună cea de peşte, pui sau struţ, dar, cel puţin când vin sărbătorile de iarnă, porcul şi curcanul sunt la mare căutare.

„Nu e pasăre ca porcul“ – zice mucalit omul de rând. Şi poate asta explică plăcerea de a mânca, măcar când cere tradiţia, carne de porc. În afară de cei cu ifose, care de Crăciun găsesc cu cale să pună pe masă fructe de mare – că aşa e cool – tot românul încinge de sărbători o friptură ca la mama acasă cu carne de porc. Şi, dacă majoritatea dintre noi îi vedem porcului doar această utilitate, de a ne asigura o friptură gustoasă, lucrurile în ceea ce îl priveşte pe Ghiţă din coteţ stau cu totul altfel.

Mărturisesc că n-am bănuit niciodată la câte chestiuni e folositor porcul. Un articol din cotidianul britanic Daily Mail m-a pus, ca şi pe alţii, pe gânduri. Sau, mai bine zis, a avut darul de a-mi deschide şi o altă perspectivă asupra acestui subiect. Ba chiar să mă facă să am o anumită consideraţie pentru domnul... porc.

180 de produse făcute din ceva de la porc

O cercetătoare din Marea Britanie a acordat unui tabloid din această ţară, Daily Mail - un cotidian cu peste 2.300.000 de exemplare publicate zilnic – un interviu prin care, în urma unei ample documentări, îi dă porcului un alt loc în conştiinţa umană decât până acum. În fapt, tânăra Christein Maidertsma, de 29 de ani, a cerut, pentru a-şi putea desfăşura cercetările, acordul unui crescător de porci pentru sacrificarea unui astfel de specimen porcin şi apoi a urmat împreună cu el un traseu, pe cât de sinuos, pe atât de neaşteptat.

Cercetătoarea a constatat astfel că, de la porc, nu se aruncă absolut nimic. Industria modernă foloseşte tot de la el. Astfel că – ţineţi-vă bine – cam 180 de produse de tot felul se fac din diferite părţi şi organe ale porcului.

Miraculoasa gelatină

De exemplu… îngheţata. Ea conţine gelatină extrasă din oasele de porc, aceasta reglând cristalizarea zahărului şi încetinind procesul de topire.

Pâinea... Ceea ce o ţine proaspătă mai multe zile sunt proteinele extrase din păr de porc. Hemoglobina din sângele de porc este folosită în filtrele ţigărilor şi încetineşte accesul substanţelor toxice în plămâni. Glicerina din oase îmbunătăţeşte textura pastei de dinţi, aşa că este folosită în fabricarea acestora.

Şampoanele dau strălucire părului, pentru că au în componenţă acizi graşi extraşi din oasele de porc. Majoritatea cremelor cosmetice faciale au în componenţă colagen de la porc, care reduce ridurile mai bine decât orice altă substanţă. Tot el stă şi la baza batoanelor proteice folosite de culturişti. Tamburinele orchestrelor moderne sunt realizate din vezica urinară a porcului. Pentru ca sucurile de fructe să fie limpezi în sticle, se „dreg“ cu gelatina porcină. La fel şi vinurile bune şi nobile, care iau drumul meselor încărcate de sărbători. Gelatina este folosită şi în bere, ca agent de limpezire.

Şi, ca să vorbim tot despre produse alimentare, calciul extras direct din oasele de porc este adăugat în mai multe tipuri de iaurt. Gelatina porcină este indispensabilă în procesul de îmbunătăţire a rigidităţii şi umezelii colilor de hârtie. Tot gelatină din oase se pune la – asta chiar că şochează – asamblarea cartuşelor şi gloanţelor şi la transportul în siguranţă a prafului de puşcă!

Demonstraţia cercetătoarei continuă în acest fel, ajungând la 180 de produse care includ în componenţa lor ceva din porcul atât de prost văzut, în general... Chiar dacă aceste cercetări au scandalizat musulmanii din Marea Britanie, trebuie să spunem chestiunii pe nume, trebuie să-i acceptăm porcului ce e al porcului... Aşa stând lucrurile, mă gândesc, cel puţin acum, când ne pregătim să tăiem porcul din coteţ, să facem cârnaţi şi caltaboşi, tobă şi şunculiţă, că trebuie să îi acordăm domnului Ghiţă mai multă consideraţie. Şi să începem, măcar în gospodăriile proprii, să îl creştem ca altădată. Cât despre curcan, abia de Anul Nou!

Nina MARCU
REVISTA LUMEA SATULUI, 16-31 DECEMBRIE 2009

Vizualizari: 3067



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI