Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Mândria de a fi păstorul oii Valahe

Un animal cu totul deosebit, pe care rar îl mai vezi în România. Aspectul lui inedit îţi atrage privirea fără să vrei. Nu impresionează însă prin statură sau prin comportament, fiind de altfel un animal foarte docil, ci mai degrabă prin coarnele impunătoare, răsucite în formă de tirbuşon şi ascuţite. La prima vedere, pare o armă de apărare foarte puternică, însă oaia Valahă sau Raţcă, aşa cum îi spun ţăranii, îşi vede liniştită de păscut.

Prezenţa ei pe păşune este o imagine arhaică pe care poate nu o vom mai vedea mult timp. Nici soarta, dar nici oamenii nu au fost foarte prietenoşi cu această rasă. Ciobanii care au renunţat să mai crească oaia Raţcă invocă cel mai adesea productivitatea inferioară celorlalte rase. În timp, ea a fost înlocuită de Ţurcană sau cu rase care prezintă eficienţă economică ridicată. Uşor, uşor oaia sârbă a început să dispară din România.

Nu ştim exact ce soartă are în zonele sârbeşti, locuite de valahi, de unde a şi ajuns prin părţile Banatului românesc. Domnul Ion PAU este printre ultimii crescători ai oii Valahe din ţara noastră. Cândva, Raţca reprezenta mândria oierilor din Banatul românesc. Astăzi, statul face eforturi firave pentru conservarea ei. Întrebarea este: până când?

Exemplare tot mai puţine

Deşi în cele mai multe regiuni ale ţării efectivele de Raţcă au dispărut, mai există încă oameni care cresc această rasă. Unul dintre judeţele cu cele mai multe exemplare este Caraş-Severinul, unde sunt crescute aproximativ 250 de exemplare. Printre crescătorii de oi Valahe se numără şi domnul Ion Pau, din comuna Doclin. Asemeni altor fermieri ce deţin oi Valahe, domnia sa pare a fi mai mult decât un simplu crescător. El este un păstrător al acestei rase pe pământ românesc. A ales acest rol pentru că a reuşit să întrevadă dincolo de aspectul ciudat al acestei oi valoarea ei genetică şi productivă. Primele exemplare de oi Valahe şi le-a cumpărat în anul 1980. Astăzi, la 68 de ani, încă se mai ocupă de creşterea lor. El vrea să demonstreze că Raţca are viitor în România şi nu neapărat ca element de decor.

Un fenomen îngrijorător

Trecutul acestei rase în ţara noastră este puternic înrădăcinat, chiar dacă originea ei este destul de controversată. Cert este că Raţca s-a adaptat perfect la clima şi mediul din Munţii Banatului, aceasta fiind de fapt regiunea cu cea mai mare pondere a efectivelor de Raţcă din ţară. Aici, oamenii sunt mândri de animalele lor. Adevărul este că şi statul s-a dovedit a fi înţelegător cu privire la perpetuarea acestei rase în România, motiv pentru care oaia Valahă se află într-un program de conservare.

Fiecare fermier care are în proprietate astfel de oi primeşte un ajutor financiar pentru revitalizarea rasei. Pentru a beneficia de subvenţia pe cap de animal, de 100 lei, crescătorul trebuie să aibă minimum 25 de oi. Banii se acordă doar pentru oaia-mamă, nu şi pentru berbeci.

Despre tehnologiile de creştere a oilor sârbe, domnul Pau spune că sunt aceleaşi ca şi în cazul celorlalte rase de oi, acestea nefiind animale pretenţioase. De fapt, eficienţa economică a oii Valahe, exploatată pentru producţia de lapte, este dată tocmai de modalităţile de întreţinere a ei, asta pentru că, exceptând perioada fătărilor, poate fi furajată întregul an pe păşune.

Perspective sumbre

Şansele de supravieţuire a rasei Raţcă sunt însă condiţionate de noile orientări în materie de creştere a animalelor. Puţinele efective care mai sunt în prezent în România sunt dovada pasiunii unor oameni care au crescut oile pentru frumuseţea lor inedită. Dincolo de aceste considerente se află însă realitatea tristă care ne îndeamnă să credem că, odată cu pieirea bătrânilor ce mai cresc astfel de oi, va fi pecetluită şi existenţa lor. Subvenţia primită pentru conservarea rasei reprezintă doar un ajutor financiar, nu şi o garanţie că actualii crescătorii vor continua să o menţină. Aceşti oameni au nevoie de mai mult, mai precis de un cadru economic care să le răsplătească munca.

Laura DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 4, 16-28 FEBRUARIE 2010

Vizualizari: 2614



֩ Comentarii

 
֠ 1.     Andron Traian Ioan -- (1-March-2010 )
Si-n jud. Bistrita-Nasaud,pe Valea Ilvelor exista o varietate aparte a rasei Turcane denimita local "Creatza de Persa",care se pare ca s-ar fi format inainte de primul razboi mondial prin infuzia rasei locaLE CU NISTE RASE DE OI ENGLEZESTI CU LANA LUNGA.Cei pe care-i intereseaza subiectul pot forma : WWW. Rasunetul. ro. Dupa ce se deschide site-ul acestui ziar local, se poate intra in fereastra-(capitolul)- Economie. Acolo veti gasi patru articole despre oaia Creatza de Persa. Pt. mai multe detalii cautati-l la DADR Bistrita Nasaud pe ing zootehnist Andron Traian Ioan.

֠ 2.     Rus Nicolae -- (1-March-2010 )
Am citit si eu articolele din ziarul Rasunetul din BN a d-lui Andron si mi se par deosebit de interesante,mai ales ca ,mama mea a fost originara din comuna Ilva Mare,eu am petrecut multe vacante acolo la bunici,si pot sa confirm ca auzisem franturi dispersate din aceea legenda pe la batranii din Ilva Mare.Din pacate eu acum lucrez ca inginer constructor in Arad si nu mai am tangenta cu domeniul,dar acel domn Andron care-am inteles c-ar fi de loc din satul Lesu este o adevarata enciclopedie locala.Mi-ar face placere sa-l cunosc personal.

֠ 3.     Pop Leon Ionoca -- (3-March-2010 )
Din pacate Puiu Andron, fost coleg de liceu cu mine e acum sabotat de multi dintre colegii de la locul sau actual de munca si chiar de multi din propriul lui partid. Pacat,ca omul e bine mobilat in partea de sub palarie.Rau ca liderii din partidul lui, nu-l trag de urechi ori nu-i dau un sut in fund sa-l propulseze mai in fata in ierarhia profesiei lor.Promoveaza doar Yes-manii si subvalorile.

Răspunsurile la întrebarile dumneavoastră le puteţi găsi în revista tiparită. Abonaţi-vă acum la Lumea Satului şi veţi avea gratuit suplimentul Agro-Business. Detalii aici

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI