Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Mănăstirea Slatina, crâmpei din istoria neamului

Nu departe de Fălticeni, înaintând spre munţi, pe drumul ce duce spre mălinii lui Labiş, întâlnim Mănăstirea Slatina, o construcţie deloc impozantă, flancată de pini, veritabilă oază de linişte.

Trecut tumultuos

Ctitorită de Alexandru Lăpuşneanu la jumătatea secolului al XVI-lea, mănăstirea are o istorie pe cât de interesantă, pe atât de zbuciumată, evocată de cronicarii Ion Neculce şi Grigore Ureche. Potrivit lui Ureche, primul moment de cumpănă l-a reprezentat detro­narea lui Vodă Lăpuşneanu de către uzur­pa­torul Despot Vodă. La rându-i, domnitorul Ioan Vodă Cel Cumplit a spoliat mănăstirea de odoarele sale, folosind o parte din argintărie ca să bată monedă. Mănăstirea a rămas pustie pentru mai mulţi ani la rând, fiind devastată în secolul al XVI-lea. În anul 1823 au fost demarate lucrări de restau­rare, pentru ca între anii 1881-1932 să funcţioneze un spital în cadrul locaţiilor ce aparţineau mănăstirii.

Demn de menţionat este şi faptul că Mănăstirea Slatina este necropolă domnească, aici fiind înmormântată familia domnitorului Alexandru Lăpuşneanu.

Arhitectura bisericii

Biserica „Schimbarea la Faţă“ este construită din piatră brută cu amestec de cărămidă, îmbinând elemente de arhitectură medievală tradiţională cu elemente moderne. Interiorul bisericii este împărţit în mai multe încăperi: pridvorul închis, pronaosul, încăperea mormintelor, naosul şi altarul. Biserica are plan triconic, cu abside laterale înscrise în grosimea zidului şi cu o turlă octogonală deasupra naosului. Pictura bisericii a fost realizată în secolul al XVI-lea de către pictori din zona Moldovei, dar ulterior a fost refăcută ca urmare a luptelor din 1821 dintre eteriştii refugiaţi în mănăstire şi turci, atunci când biserica a fost incendiată.

Mănăstirea Slatina are aspectul unei fortăreţe medievale, având forma unui patrulater neregulat, fiind înconjurată de un gard masiv din piatră.

Părintele Cleopa, stareţ al mănăstirii

În anul 1949 părintele Cleopa a sosit la Mănăstirea Slatina împreună cu 30 de călugări de la Mănăstirea Sihăstria.

În cei şapte ani în care a condus viaţa monahală din cadrul mănăstirii, părintele Cleopa a orânduit canoanele bisericeşti şi a înfiinţat aici o şcoală monahală pentru fraţi. În plus, a reuşit să adune o obşte care a ajuns la peste 80 de vieţuitori.

Datorită măiestriei de care a dat dovadă, acesta a fost însărcinat să îndrume calea duhovnicească a mai multor mănăstiri, printre care: Putna, Moldoviţa, Râşca sau Sihăstria.

Hramul bisericii, prilej de mare sărbătoare

Biserica mănăstirii are hramul „Schimbarea la Faţă“, sărbătorit în fiecare an pe 6 august. Ca la fiecare sărbătoare de acest gen, creştinii vin în număr foarte mare pentru a se ruga, dar şi pentru târgul de obiecte tradiţionale ce aminteşte de iarmarocul de altădată.
De Preobrăjenie aici poposesc locuitorii din toate satele vecine, sărbătoarea fiind denumită, în mod popular „Probajnic“.

Larissa SOFRON
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.17, 1-15 SEPTEMBRIE 2011

Vizualizari: 840



֩ Comentarii

 

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI