Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Legumele, în vizorul specialiştilor

Simpozion Syngenta în comuna Vărăşti, Ilfov

La începutul lunii iunie, compania Syngenta a organizat un simpozion în comuna Vărăşti, judeţul Giurgiu, la unul dintre cei mai reprezentativi cultivatori de legume în solarii, domnul Gigel Pantofaru. Tematica simpozionului a constituit-o controlul agenţilor patogeni şi al dăunătorilor folosind produsele acestei companii.

Gigel Pantofaru este cunoscut şi respectat ca un fermier foarte bine pregătit profesional, cu multă responsabilitate în respectarea unei disciplini tehnologice. Este, de altfel, un formator de opinie în zona lui de influenţă. Aceasta a făcut ca simpozionul să se bucure de o largă participare, nelipsind atât primarul cât şi viceprimarul comunei Vărăşti, la rândul lor cultivatori de legume în solarii.

O demonstraţie elocventă

Urmând cu stricteţe programul de tratamente stabilit, în număr de nouă până la această dată, fermierul Gigel Pantofaru a demonstrat că se pot obţine rezultate remarcabile. Am văzut, împreună cu ceilalţi participanţi, două culturi de legume în solarii – tomate şi ardei gras – foarte reuşite. Deşi factorii de mediu nu au fost foarte favorabili (temperaturi nocturne scăzute şi umiditate relativă a aerului foarte ridicată), culturile arătau splendid. Nici urmă de dăunători sau de agenţi patogeni.

Mulţi producători din ţară s-au plâns în acest sezon de greutăţile pe care le-au avut în a controla pătarea cafenie a frunzelor, putregaiul cenuşiu, mana de sol şi mana fructelor, afidele, tripsul, păianjenul roşu comun, nematozii şi chiar molia tomatelor. Plantele erau curate, verzi, încărcate de fructe. Şi aceasta în condiţiile unui solar obişnuit, înalt la coamă de 4-4,5 m şi lung de 60 m, cu o suprafaţă de 1.000 m2. A avut un program de tratamente săptămânal alcătuit de firma Syngenta, dar şi un program de fertilizare zilnică prin picurare stabilit de laboratorul de Agrochimie, Biochimie şi Fiziologie din ICDLF Vidra.
Atenţie la fertilizarea cu uree!

În mod special, s-au pus unele întrebări pe marginea folosirii ureei ca sursă de azot. Sigur, ureea poate fi folosită în acest scop în legumicultură şi nu numai. Înainte de a o folosi trebuie să cunoaştem însă câteva caracteristici care o deosebesc de azotatul de amoniu, cea mai utilizată sursă de azot în ţara noastră.

Cea mai mare diferenţă o reprezintă forma sub care se găseşte azotul. În uree avem azot amidic, o formă de azot organic de sinteză, iar în azotatul de amoniu avem azot mineral, ½ azot nitric şi ½ azot amoniacal. Azotul amidic din uree trece în primă fază în azot amoniacal şi apoi în azot nitric. În această situaţie, azotul din uree va fi mai repede preluat de către plante, mai ales dacă luminozitatea este mai redusă şi cu deosebire în fazele mai tinere ale culturii. Deci, o concentraţie mai mare de azot şi o absorbţie mai puternică a plantelor pe fond de nebulozitate fac să crească riscul unor intoxicări a plantelor.

Mai ales dacă se folosesc doze excesive de uree. Ceea ce s-a şi întâmplat la unii producători nemulţumiţi de ritmul lent de creştere a fructelor şi ignorând influenţa negativă a factorilor de mediu. În acest caz plantele au avut o creştere puternică a foliajului, dar nu şi a fructelor. De asemenea, florile fie au înflorit foarte frumos după care au avortat, fie, pur şi simplu, nu s-au mai deschis.

Astfel, în loc să obţinem o creştere semnificativă a fructelor, dimpotrivă, acestea au rămas în urmă, influenţând negativ producţia timpurie. De altfel, chiar şi în condiţii de fertilizare corecte cu uree, este cunoscut faptul că cel mai adesea se produce şi o întârziere a maturării fructelor. Ar mai trebui spus că plantele pot manifesta fenomene de intoxicare şi atunci când ureea conţine o concentraţie mai mare de 1,5% biuret, un produs foarte toxic pentru plante. În cazul unor doze excesive de uree se ajunge chiar la arsuri ale frunzelor.

În concluzie, noi recomandăm ca ureea să se folosească în doze de 0,5 până la 1 kg/1.000 m2/zi, aplicată prin sistemul de irigare prin picurare. Aceste doze vor fi respectate şi în cazul în care nu se irigă zilnic, aşa cum ar trebui de fapt, sau nu se fertilizează zilnic. Stabilirea cu precizie a dozei de uree se face în funcţie de tipul de sol şi de conţinutul acestuia în materie organică. Uneori însă şi specia cultivată are importanţă. Astfel, în cazul unei culturi de ridichi vom fi foarte precauţi la aplicarea ureei deoarece aceste plante absorb preferenţial azotul din uree, crescând foarte mult riscul intoxicării.

În cazul fertilizării directe pe sol, pentru cei care nu deţin instalaţii de irigare prin picurare, cantitatea de uree aplicată odată nu va fi mai mare de 5 până la 7,5 kg/1.000 m2. Fertilizarea va fi urmată imediat de irigare, pentru a nu se pierde o parte din azot. Atenţie însă şi la cantitatea de apă aplicată! Ureea este foarte solubilă şi o cantitate prea mare de apă va duce la spălarea acesteia pe profilul de sol, ceea ce înseamnă un coeficient de utilizare mai redus, o eficienţă şi agronomică şi economică mai mică. La aceasta mai adăugăm şi creşterea riscului de poluare a apelor freatice de suprafaţă. Nu se recomandă folosirea ureei pe solurile acide.

O combatere biologică originală

Domnul Gigel Pantofaru a aplicat şi o metodă biologică foarte originală. Şi anume, înainte de plantare a introdus în solar vreo 30 de boboci de raţă care au decimat toate buruienile, distrugând astfel una dintre cele mai importante surse de infestare cu diverşi dăunători, mulţi dintre ei şi purtători de virusuri. Atenţie însă la faptul că, dacă bobocii scapă în răsadniţă, toacă şi toate răsadurile de ardei gras!

Irigarea prin picurare

Referitor la irigarea prin picurare, am sugerat o metodă empirică, foarte simplă, de apreciere a normei zilnice de udare, aceasta în situaţia lipsei unui echipament corespunzător de stabilire a normei de udare. Regula este de a se uda după cum a fost ziua de ieri. Dacă ieri a fost soare şi azi este nor, se va aplica o normă mai mare de udare, întrucât plantele au consumat o cantitate mai mare de apă. Mâine, chiar dacă este soare, se va uda cu o cantitate mai mică de apă deoarece cu o zi înainte a fost nor.

Pentru cine are posibilitatea, s-a recomandat fracţionarea normei zilnice de udare în 3-4 reprize. În acest caz, se poate interveni mai uşor în programul de irigare, prin renunţarea la una sau două reprize în cazul în care condiţiile climatice s-au schimbat pe parcursul zilei.
Sigur că s-au purtat discuţii şi cu privire la costurile tehnologiei practicate de legumicultorul Gigel Pantofaru.

Deşi nu s-au dat cifre, s-a precizat însă faptul că, în condiţiile sezonului acesta, pierderile provocate de agenţii patogeni şi de dăunători ar fi fost mai mari decât cheltuielile aferente tratamentelor. Din păcate, marea masă de cultivatori de legume în solarii nu dispune, în acest moment, de posibilităţile financiare de a practica o tehnologie avansată. 

Dr. Victor Lăcătuş
Director Ştiinţific ICDLF Vidra
REVISTA LUMEA SATULUI NR.13, 1-15 IULIE 2011

Vizualizari: 5358



֩ Comentarii

 
֠ 1.     legumicultor -- (6-July-2011 )
Intrebarea mea este:daca tomatele au fost infiintate in luna martie, inainte de infiintare presupun ca a fost cam 15 martie,nu au inghetat bobocii de rata ciugulind buruienile?

֠ 2.     Paul Sima -- (8-July-2011 )
Fiind in solar, tomatele fiind plante termofile (iubitoare de caldura),presupun ca temperaturile la data aceea erau pozitive,iar bobocii de rata nu puteau ingheta "ciugulind buruienile". Totodata, ratele consuma si melcii fara cochilie (limacsii)

֠ 3.     legumicultor -- (11-July-2011 )
Multumesc, domnule Sima!Foarte tare metoda!O voi aplica si eu si pentru a nu gresi repet ce am inteles: deschid solarul, plantez termofilele(tomatele),introduc bobocii, inchid solarul si am scapat si de prasit si de melci!

֠ 4.     EREMIA PETREeremia_ -- (18-August-2011 )
_ ureea a fost la inceput ,dar acum folosim ingrasamintele cu carbamide(coonh2) ,ingrasaminte complexein care azotul este ureic impreuna mg,mn, fe b si anhidrida fosforica= iriffert, basaplant ,codice ,hidrofert ureea la sol o folosim la inceputdupa plantare,zilnic ,odata cu fertiirigarea cate 1,5 kg uree / ha ,timp de 15 zile, dupa care pana la recoltare irifert=111=121=113= si in paralel la toate tratamentele 3kg/ uree46 = 0,9 biuret produsa de amonil slobozia asa nu aveti probleme

Răspunsurile la întrebarile dumneavoastră le puteţi găsi în revista tiparită. Abonaţi-vă acum la Lumea Satului şi veţi avea gratuit suplimentul Agro-Business. Detalii aici

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI