Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Itinerar de vacanţă, valea mirifică a Doftanei

Zilele însorite ale începutului de iarnă te cheamă, te îndeamnă pe cărările ce pot fi străbătute acum ale Munţilor Bucegi. După ce părăseşti DN 1 – Bucureşti – Ploieşti – Braşov şi parcurgi încântătoarea urbe a Câmpinei, drumul înspre culmile Munţilor Baiului te duce înspre mirifica Vale a Doftanei, cu neasemuitele sale frumuseţi aparte ale naturii. Şoseaua unduieşte asemenea unui vis spre înălţimi, străbătând păduri seculare de paltini, ulmi, apoi de molid şi brad, ajungi apoi în faţa unui lac uriaş de acumulare – Paltinu, sursa de alimentare tot timpul anului a unei mari părţi a oraşelor şi satelor din judeţul Prahova.

După ce străbaţi cale de mai mulţi kilometri, ţi se deschide panorama unor mari aşezări, numite împreună Valea Doftanei. Astfel, între culmile arcuite ale Munţilor Baiului, din vest, ale Grohotişului, din est, se închide depresiunea Tesila, lată de 2-3 km şi străbătută de cursul superior al râului Doftana. Localitatea, formată din satele Tesila şi Trăisteni, este acum în faţa ta, aflată la circa 30 kilometri nord de Câmpina, la o altitudine între 600-800 m.

Fie toamnă, fie iarnă, turiştii pot ajunge aici, la Valea Doftanei, fie cu maşina personală, fie cu autobuzul sau cu autocarul, pe DN1 – Bucureşti – Ploieşti – Câmpina – 92 km; din Braşov – Câmpina – 83 km sau cu trenul pe magistrala feroviară Bucureşti – Braşov la Staţia CFR Câmpina, iar de aici, 20 km pe drumul judeţean până la Teşila şi 28 km până la Traisteni. Cei care au avut şansa de a se afla aici în luna septembrie au văzut la faţa locului celebrul „Festival al caşcavelei“, unde iau parte sute de expozanţi cu caşcavea şi alte produse specifice zonei – telemea, brânză de burduf.

Cele două sate componente sunt menţionate în acte oficiale începând cu anul 1538 şi, respectiv, 1605. Locuitorii lor se ocupau şi se ocupă şi acum cu creşterea animalelor. Aici era locul de întâlnire a turmelor de oi, „care se pregăteau pentru lungul drum al transhumanţei spre bălţile Dunării“.

Primarul comunei, Gheorghe Mosor, ne spune cu încântare că aşezarea pe care o conduce se află în topul turismului agromontan, aici fiind certificate cu 1-3 margarete un mare număr de gospodării agroturistice, mult căutate de turiştii montani. De altfel, în oricare gospodărie ţărănească ai intra, vei afla celebra caşcavea, produs reprezentativ al Prahovei.

Locuri de interes

Lacul Păltinoasa şi Barajul Paltinu

Lacul de acumulare, întins pe o lungime de peste 3 km, oferă o privelişte încântătoare, ambele sale maluri oferind în sezonul cald condiţii prielnice pentru case de vacanţă şi campinguri. Barajul Paltinu a fost terminat în 1971 şi are o înălţime maximă de 108 m şi o lungime a coronamentului de 465 m.

Cheile Doftanei

Cheile Doftanei sau ale Brebului sunt de o frumuseţe aparte, chiar şi în sezonul rece. Săpate într-un strat de conglomerate dure, puternic încreţite de mişcările tectonice, aceste minuni ale naturii sunt situate pe drumul dinspre Câmpina, la numai câţiva kilometri de Lacul Păltinoasa.

Ateliere meşteşugăreşti

În numeroase gospodării săteşti există un număr de ateliere de prelucrare a lemnului, specializate pe activităţi de tâmplărie, diferite articole din lemn, dar şi broderie, goblenuri, precum şi ateliere de tors manual.

Agrement

Din primăvară până în toamnă, din Valea Doftanei pot fi făcute multe drumeţii şi excursii pe trasee marcate, uşoare ca grad de dificultate, prin:

– Pasul Predeluş – 1.295 m altitudine la 5 km de Traisteni înspre Vârful Neamţul – 1.923 m altitudine;
– Traseul de 4-5 ore pe culmile Munţilor Baiului, prin Valea Floreiului şi Vârful Gagu Mare – 1.660 m;
– Traseul de 6-8 ore pe culmea Patru, Orgojoaia, Vârful Cazacu – 1.753 m, înspre oraşul Azuga;
– Traseu pentru biciclete pe ruta Valea Doftanei – Cornu – Câmpina, cu un mare grad de dificultate;
– Amatorii de sporturi de iarnă pot avea ocazia de a participa şi la excursii organizate în ţinuturi de o frumuseţe rară.

Cristea BOCIOACĂ
REVISTA LUMEA SATULUI, 16-31 DECEMBRIE 2009

Vizualizari: 2101



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI