Imprimati articolul

Investiţii care pot schimba faţa pomiculturii româneşti

Într-unul dintre numerele trecute am prezentat principiile de bază şi tehnologia de înfiinţare a unei plantaţii cu specia măr, iar în cele ce urmează ne propunem să prezentăm parametrii tehnico-economici pentru livezile de cireş şi prun, pentru a încheia cu speciile cais şi piersic.

Tehnologia recomandată număr de număr în revista Lumea Satului din 2011 la rubrica de specialitate este cea pe care noi am verificat-o efectiv în ferma de la Lacu Rezi. De-a lungul timpului am analizat atât realizările cât şi neîmplinirile, deoarece suntem în căutarea tehnologiei potrivite pentru condiţiile climatice din zona noastră.

Cert este că până acum nu ne-am confruntat cu alternanţa fructificării, dimpotrivă, ne-am convins că o livadă bine întreţinută prin tăieri, răriri, fertilizări şi tratamente îţi dă înapoi înzecit. Dacă investim şi într-un depozit  atunci toate aceste lucrări vor fi executate fără grija valorificării. De aceea avem convingerea că livezile superintensive de pomi sunt investiţii care pot schimba faţa pomiculturii româneşti.

Cireşul

Livada superintensivă de cireş este cea mai rentabilă dintre toate, din anul 4 fiind posibilă obţinerea unor producţii cuprinse între 15 şi 25 t/ha, cu un calibru de 28-32 mm, care se vând la preţ de 1.500-2.300 €/t, atât pe piaţa internă cât şi în Rusia, Ucraina, Germania ş.a. Este vorba aşadar de un câştig de 25.000-35.000 €/ha, profitul ridicându-se la 10.000-15.000 €/ha.

Materialul de plantat trebuie să fie altoit pe portaltoi Gisela 5, pe pomi tip Knip, cele mai indicate soiuri, în ordinea coacerii, fiind Marchant, Techlovan, Kordia şi Regina.

Susţinerea se face pe spalieri de beton de 3.5 m înălţime (4.5 m la plantaţia cu plasă), cu o grosime de 7/7 cm, plantaţi la 8 m distanţă, precomprimaţi cu 12-18 fire, cu trei sârme de 2,8 mm dispuse la 60, 120 şi 250 cm.

Sistemul de fertirigare prin picurare trebuie să fie prevăzut cu picuratoare din 50 în 50 de cm, cu un debit de 1,6 l/oră, pentru a realiza o bandă continuă de apă.

Plantarea se face la distanţa de 4 m între rânduri şi 1.5 m între pomi pe rând, adică un total de 1.666 pomi/ha. La plantare se fasonează numai rădăcinile, se rehidratează timp de 24 ore, primele îngrăşăminte urmând a fi aplicate odată cu irigatul după 15 zile. Punctul de altoire trebuie să rămână la 10 cm deasupra solului.
Tipul de coroană recomandat este fusul subţire cu ax vertical care se realizează în 2-3 ani, după care se fac tăieri pentru planificarea rodului. Se poate conduce şi pe trei axe orientate vertical (tipul trident), sporul de producţie adus fiind de 10%.

Prunul

Pentru livada superintensivă de prun investiţia este mai mică, producţia se vinde mai lent şi obligatoriu trebuie să avem în fermă condiţii de păstrare pentru 15-40 zile. Producţia se valorifică la preţuri cuprinse între 400-800 €/to, profitul anual ridicându-se la 6.000 €/ha.
Se plantează pomi tip Knip, altoiţi pe portul St. Julien. Numai aşa putem realiza în anul al treilea 20-30 t/ha, iar din anul 4 35-40 t/ha.

Soiurile recomandate pentru o eşalonare a recoltării din luna iulie până în octombrie sunt Opal, Jubileu, Victoria si President, care dau 15 fructe la un kg, apreciate la export şi bine valorificate pe piaţa internă prin intermediul supermarketurilor.

Distanţa de plantare este de 4 m între rânduri şi 1.75 m între pomi pe rând, rezultând un total de 1.250 pomi/ ha. Punctul de altoire se lasă la 7 cm deasupra solului.
Sistemele de susţinere şi de fertirigare au aceiaşi parametri indicaţi la specia cireş.
Valoarea investiţiei se ridică la 19.000 €/ha, fără plasă antigrindină.

Cheltuieli de înfiinţare

Materialul de plantat 16.000 €/ha + sistem de susţinere fără plasă 9.000 €// ha (cu plasă antigrindină 20.000 €/ha) + sistemul de fertirigare 4.000 €/ha + cheltuieli cu plantarea şi întreţinerea, în anul întâi 1.500 €/ha = total 30.500 €/ha (peste 40.000 €/ha cu plasă antigrindină). Recuperarea unei asftel de investiţii realizată cu fonduri europene se face în maximum 4 ani.

Petre EREMIA
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2012

֩ Comentarii