Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Învăţământul agricol s-a făcut de ruşine

Colegiile sau grupurile şcolare agricole se situează printre unităţile şcolare cu rezultate dintre cele mai slabe la examenul de bacalaureat. O evidenţă care spulberă munca de decenii a unor licee cu peste 100 de ani de tradiţie în învăţământul agricol, aşa cum este, de pildă, Liceul Horticol din Valea Călugărească, trecut din 2010 în rândul colegiilor. Sau liceele din Odobeşti, Iaşi, Geoagiu, Mărăcineni, Fundulea etc.

Cauze

De ce s-a ajuns aici? Pesemne s-a coborât, ca peste tot în învăţământ, ştacheta. Apoi, din motive prea puţin logice, liceele agricole şi-au extins aria de specializări şi formele de învăţământ (la zi, seral, fără frecvenţă), multe fără nicio tangenţă cu agricultura, dublând sau triplând numărul de locuri dintr-un an de studiu.

Un fel de a prefera cantitatea calităţii.

Pe de altă parte, învăţământul agricol a fost şi el supus experimentelor reformatoare, cu variante succesive de bacalaureat sau admitere, cu o programă şcolară inutil aglomerată, cu materie stufoasă şi arbitrar impusă, în funcţie de manualul alternativ ales. Dar cel mai curios rămâne faptul că subiectele la unele materii nu sunt diferenţiate, aceeaşi grad de dificultate fiind şi la un liceu de filologie, dacă e să ne referim la limba română, şi la un liceu, poftim, agricol!

Nu este mai puţin adevărat că exigenţele au scăzut. Că altele sunt raporturile dintre elev şi profesor, poate nu din cele mai nimerite. Sau că, efectiv, elevul nu învaţă. Sau profesorul nu mai este dedicat. Nici plătit şi nici dedicat.

Liceul de la Poartă Albă-Constanţa salvează, dacă putem spune astfel, onoarea, cu un procent al promovabili­tăţii de 91,48, fiind urmat de Grupul Şcolar Agricol din Fălticeni - Suceava, cu 43,56% procent de admişi. Fără să fim cârcotaşi – chiar am dori ca rezultatele să fie pe merit – în judeţele respective nu au fost instalate camere de suprave­ghere în sălile de examinare. Diferenţa faţă de medie este prea evidentă pentru a crede în eventualitatea unei excepţii. În tabelul alăturat am prezentat situaţia doar din câteva unităţi de învăţământ agricol, cu precizarea că nici în celelalte lucrurile nu stau mai bine.

De remarcat ar fi, în afară de cazurile în care niciun elev nu a promovat, şi notele foarte mici ale celor mai buni elevi din colegiile şi grupurile şcolare agricole. Un şef de promoţie cu media 6 sau 7 este prea puţin măgulitor şi pentru el, dar şi pentru şcoală!

Maria Bogdan
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.14, 16-31 IULIE 2011

Vizualizari: 858



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI