Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Incursiune în lumea gheţarilor

Spectacolul fermecător pe care ni-l prezintă natura este de fiecare dată altul. Fiecare anotimp pictează în nuanţe diferite peisajele din jurul nostru. Una dintre cele mai spectaculoase imaginii ale naturii dezlănţuite este cea a gheţarilor. Aceştia reprezintă de fapt una dintre cele mai puternice forţe de eroziune ale naturii. Forţa gheţarilor face ca acest proces să fie de aproape 20 de ori mai rapid decât cel al apei.

În urmă cu aproape 10.000 de ani, foarte multe regiuni erau acoperite cu gheaţă, a cărei grosime putea depăşi un kilometru.

În prezent, din cauza încălzirii globale, gheaţa a dispărut în multe zone, dar încă mai acoperă o zecime din suprafaţa pământului.

Cele mai mari întinderi de gheaţă se găsesc în Antartica şi Groenlanda. Gheţarii se formează datorită greutăţii zăpezii depuse de-a lungul timpului. Asta şi pentru că forţele de frecare nu mai acţionează normal.

Masa de zăpadă devine compactă şi începe să se depla­seze ca urmare a topirii primului strat. Forţa lor este mărită de pietrele şi de resturile pe care le acaparează în drumul lor. Drumul gheţarilor se sfârşeşte, cel mai adesea, în valurile mărilor.

Deşi marea majoritate a gheţarilor se deplasează doar câţiva centimetri pe zi, unii prind viteze considerabile, înaintând până la 24 de metri pe zi.
În nordul Groenlandei există un gheţar denumit Quarayag, care se deplasează cu această viteză.

Coloşii de argint

Fascinaţia oamenilor pentru aceştia a determinat chiar şi o clasificare a celor mai mari gheţari din lume. Supremaţia o deţine gheţarul Lambert, aflat pe teritoriul antartic-australian. El măsoară 402 km lungime şi aproape 64 km lăţime.

Dimensiunile gheţarilor sunt colosale, cel mai mic dintre ei având 85 km lungime şi 13 km lăţime. Acesta poartă denumirea de Koettlitz şi se află pe teritoriul Antartic Neozeelandez, în munţii Royal Society.

Un alt gheţar, cu dimensiuni mult mai mari, se găseşte pe acelaşi teritoriu. Este vorba despre Beardmore. Acesta măsoară 200 km lungime. Aceeaşi mărime o are şi Peterman, care se află în nordul Groenlandei.

Următorul ca dimensiuni este Humboldt, aflat în nord-vestul Groenlandei. Acesta măsoară 114 kilometri lungime şi 95 km lăţime. Aceeaşi lungime are şi gheţarul Hubbard, dar care se află în Alaska, America.

În Pakistan se regăseşte Hispar-Biafo, un gheţar cu o lungime de 120 km
şi 3,2 km lăţime.

În sus, pe acoperişurile lumii

Pe lista celor mai maiestuoase minuni ale lumii se află şi munţii.
Impozanţa şi peisajele splendide care se ascund pe văile lor vor naşte mereu admiraţia oamenilor. Este drept, multe din aceste frumuseţi nu sunt întotdeauna accesibile omului de rând.

În lume sunt opt vârfuri muntoase a căror înălţime pare să atingă norii.
Puţini sunt cei care ştiu că, de fapt, nu Everestul este adevăratul colos al lumii montane.
La doar la o sută de kilometri  de vulcanul activ Cotopaxi se află cel mai înalt vârf din lume, Chimborazo.

Acesta este cu 2.150 m mai mare decât Everestul şi reprezintă de fapt vârful unui vulcan stins. De la nivelul mării el se înalţă la suprafaţă cu 6.627 m, dar aflat aproape de Ecuator, unde Terra este mai umflată, depăşeşte ca înălţime ceilalţi coloşi montani.

Everestul, aflat în munţii Himalaya, reprezintă cel mai înalt punct de pe Terra, măsurat de la nivelul mării, şi are o înălţime de 8.848 metri.

Măreţia lui a determinat mulţi oameni să se aventureze pe crestele lui, chiar dacă escaladarea poate fi periculoasă.

El mai are câţiva frăţiori în Himalya, care depăşesc înălţimile celorlalte vârfuri muntoase ale lumii, încercând o ierarhizare a acestora pe continente.

Următorul vârf ca dimensiuni după Everest este Aconcagua, aflat în Argentina. Acesta are o înălţime de 6.960 de metri şi este simultan cel mai înalt din ambele Americi, din emisfera sudică precum şi cel mai înalt munte din afara Asiei. McKinley, aflat în Alaska, măsoară 6.194 de metri.

Kilimanjaro, aflat în Africa, este consemnat pentru prima oară în scrierile istorice de către învăţatul grec Ptolomeu. Acesta vorbea în documentele sale despre un munte acoperit de zăpadă din Africa.

Se pare că acest munte este de origine vulcanică, iar magma se găseşte la doar 400 de metri sub fundul solidificat al craterului din vârf. Se pare că, în urmă cu aproximativ 3 milioane de ani, era activ, iar ultima erupţie ar fi avut loc acum 300.000 de ani.

Cel mai înalt munte din Europa şi din Caucaz este considerat Elbrus. Acesta are o altitudine peste nivelul mării de 5.642 metri.

În Antartica, cel mai înalt vârf muntos este în Masivul Vinson, cu o înălţime de 5.140 de metri. Acesta face parte din grupul Seven Summits, format din cei mai înalţi munţi de pe fiecare continent.

Ultimul din categoria celor mai înalte vârfuri din lume este Kosciuszko, aflat în Australia. Acesta măsoară doar 2.230 de metri.

(L.D.)
REVISTA LUMEA SATULUI NR.16, 16-31 AUGUST 2009

Vizualizari: 610



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI