Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

În preajma Sărbătorilor de Paşti,  mărturii de suflet ale Înalt Prea Sfinţiei Sale Nicolae Corneanu

„Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.“ (IOAN 3: 16)

Hristos a purtat crucea păcatelor lumii şi a învins moartea pentru mântuirea sufletelor noastre. Din aceea clipă istorică şi până în vremurile de azi, lumina izbăvirii a strălucit puternic în altarele bisericilor ortodoxe şi în casele tuturor credincioşilor. Acum, la miez de noapte, Înalt Prea Sfinţia Sa Nicolae Corneanu, Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului, ne îndeamnă din nou să venim spre lumina binecuvântată a Învierii şi să rostim „Hristos a înviat!“.

Date biografice

Înalt Prea Sfinţia Sa Nicolae Corneanu s-a născut la 21 noiembrie 1923, în Caransebeş într-o familie cu mare credinţă în Dumnezeu. Îndemnat de către părinţi, dar şi de o chemarea sufletească aparte alege să meargă pe drumul nestrămutat a credinţei şi spiritualităţii şi dobândeşte o pregătire teologică desăvârşită. În anul 1960 este hirotonisit preot de către Prea Fericitul Patriarh Teoctist. Se călugăreşte la mănăstirea Cernica, din apropierea Bucureştilor, la 12 ianuarie 1961, păstrând numele de Nicolae. În acelaşi an este hirotonisit arhiereu în biserica „Sfântul Spiridon Nou“ din Bucureşti de către patriarhul Justinian şi mai apoi este numit episcop al Aradului. Doi ani mai târziu este înscăunat ca Arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi Mitropolit al Banatului, atunci când în faţa soborul de preoţi şi credincioşilor veniţi la ceremonia a făcut cel mai solemn jurământ.

Dumnezeu este unul şi acelaşi

— Înalt Prea Sfinţia Sa, ne adresăm dvs. ca unei personalităţi marcante a celor ce slujesc credinţa în Dumnezeu pe teritoriul României. Avem rugămintea să ne spuneţi ce rol ocupă religia în viaţa socială a ţării noastre.

— Aşa cum probabil cunoaşte toată lumea, au fost făcute unele estimări cu privire la prezenţa religiei în conştiinţa cetăţenilor României. În urma acestor studii, s-a constatat că aproape toţi locuitorii ţării noastre sunt credincioşi. Numărul ateilor sau al necredincioşilor este extrem de mic, aproape inexistent. Eu am convingerea că toţi pot fi numiţi credincioşi, chiar dacă nu aparţin aceleiaşi religii sau confensiuni. Pe teritoriul ţării noastre trăiesc şi evrei, şi musulmani, însă toţi sunt oameni ai religiei şi au credinţă în Dumnezeu. Pentru că Dumnezeu este unul şi acelaşi pentru noi toţi.

— În ce misiuni pastorale şi în ce proiecte se implică Arhiepiscopia Timişoarei?

- Proiectele de ordin pastoral şi social pe care le întreprindem sunt foarte numeroase. Vremurile pe care le trăim ne obligă să ne implicăm şi în problemele sociale din dorinţa de a ne ajuta semenii. În condiţiile acestea, Eparhia Banatului şi Arhiepiscopia Timişoarei are chiar şi un consilier pe probleme de ordin social.

Binecuvântarea Învierii şi iertarea divină

— De milenii întregi, Învierea Mântuitorului nostru adună credincioşii sub cupolele bisericilor şi mănăstirilor pentru a primi lumina binecuvântată. Cum  sărbătoresc enoriaşii dvs. această zi sfântă?

— Neamul românesc are rădăcini puternic împlântate în istoria ortodoxismului, iar Învierea Fiului Lui Dumnezeu trezeşte în sufletele noastre o bucurie nespusă. Având experienţa anilor trecuţi, am credinţa că şi acum locuitorii oraşului şi din împrejurimile lui vor sărbători această mare zi respectând tradiţia străbună. Şi anul acesta, indiferent de confe­siunea noastră religioasă, vom sărbători împreună Sfintele Sărbători de Paşti. Deşi datele la care religiile celebrează această sărbătoare diferă în unii ani, eu am credinţa că fiecare om, indiferent de apartenenţa religioasă, simte în Noaptea Învierii binecuvântarea şi iertarea divină. Spiritul fiecăruia dintre noi sărbătoreşte marea minune, pentru că în săptămâna de dinaintea Paştilor şi în ziua sfântă ne amintim cu toţii de patimile şi suferinţele pe care le-a îndurat Mântuitorul pentru iertarea păcatelor noastre.

— Înalt Prea Sfinţia Sa, trăim într-o lume din ce în ce mai cerebrală. Credeţi că oamenii mai privesc această sărbătoare aşa cum ar trebui sau ne-am îndepărtat de rădăcinile adevărate ale Învierii Domnului nostru?

— Inima nu mă lasă să am nici o îndoială atunci când spun că toţi credincioşii din ţara noastră şi chiar din întreaga lume cunosc în profunzime semnificaţia Învierii şi o prăznuiesc cu toată fiinţa lor. Spun aceasta ţinând seama şi de participarea lor la serviciile religioase din perioada premergătoare Sfintelor Sărbători de Paşti.

O rugăminte pentru credincioşi

— Care este sfatul dvs pentru toţi aceia care par să fi rătăcit drumul cel bun?

— Nu aş putea da un sfat, ci mai degrabă am o rugăminte pentru credincioşii din întreaga lume. Să ţină seama de acest moment cu totul deosebit, istoric. Să ţină seama că în aceste vremuri se împlinesc 2011 ani de la răstignirea Fiului lui Dumnezeu. Cred că acest lucru este mai mult decât grăitor în ce priveşte apartenenţa tuturor semenilor noştri la ceea ce numim noi religia şi credinţa în Dumnezeu.

— Cum ar trebui să Îi slujim pe Dumnezeu, pe Iisus Hristos şi pe Maica Sfântă, astfel încât smerenia noastră să fie primită?

— Există o aşa-zisă poruncă, pe care eu o consider mai degrabă un îndemn al Mântuitorului Iisus Hristos, şi anume să-l iubim pe Dumnezeu ca şi pe noi înşine. Însă la fel de puternic şi sincer trebuie să ne iubim între noi, ca şi cum am fi toţi fraţi şi surori.

Tinerii sunt cei care vor perpetua credinţa

— Tinerii sunt cei care vor trebui să ducă mai departe credinţa în bunul Dumnezeu. Pare că unele dintre preocupările lor nu sunt întotdeauna îndreptate în această direcţie. Cum îi putem motiva pentru a face acest lucru cu seninătate şi cu sufletul deschis?

— Toţi tinerii sunt credincioşi, însă se manifestă specific vârstei şi timpurilor lor. Îmi aduc aminte cu mult regret de anii comunismului, când în special elevii şi studenţii erau împiedicaţi să se manifeste religios. Dar chiar şi atunci Catedrala din Timişoara era plină de tineri. Aşa am cunoscut eu perioada comunismului. Deşi credinţa în Dumnezeu era interzisă, miile de credincioşi, tineri sau bătrâni, nu au renunţat la năzuinţele spirituale şi la închinarea în faţa lui Dumnezeu.

— Datoria morală pe care o aveţi faţă de credincioşi este una enormă. Aţi simţit vreodată povara acestui lucru?

— Nu aş rosti cuvântul povară. Sigur că este o răspundere cu totul deosebită, pentru că am fost hărăzit cu o misiune pe care o îndeplinesc cu dragoste faţă de Dumnezeu şi faţă de semenii mei.

Mesajul Învierii

— Înalt Prea Sfinţia Sa, în Noaptea Învierii enoriaşii vor asculta cu smerenie cuvântarea dvs. Avem rugămintea să adresaţi credincioşilor din întreaga ţară o parte din mesajul pe care îl veţi rosti la miezul nopţii.

— Hristos a fost răstignit pe cruce, iar moartea Lui a fost văzută şi simţită de toţi contemporanii Lui. Însă L-au văzut şi învingând moartea. Învierea Domnului nostru Iisus Hristos a fost un fapt cu totul deosebit din viaţa întregii omeniri şi care a rămas în conştiinţa noastră, a tuturor, pentru totdeauna. Trezirea dintre morţi a Mântuitorului a fost o minune adevărată, care are puterea de a ne reuni pe toţi în fiecare an. Laolaltă, tineri şi bătrâni ne adunăm pentru a lua lumina sfântă şi pentru a rosti „Hristos a înviat!“.

Laura Dobre ZMARANDA
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 8, 16-30 APRILIE 2011

Vizualizari: 683



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI