Horticultura românească Prof. dr. Ioan Ceauşescu

Domnul Ioan Ceauşescu revine în actualitatea publicistică printr-o lucrare care îndeamnă la meditaţie. Fără să facă referire la neoreformatorii ultimilor 20 de ani, Ioan Ceauşescu propune spre studiu un sistem economic care a dăinuit în România timp de mai bine de trei decenii: „Strategia organizării horticulturii româneşti“. Ultimul produs al demnitarului agricol comunist, sub mandatul căruia horticultura românească avea să dobândească performanţe ce ne situau în elita europeană, este departe de a evoca epoca măreţiilor unui sistem agricol prăbuşit.

Dincolo de nostalgie

În cartea sa, domnul Ioan Ceauşescu nu face altceva decât să prezinte realizările unor oameni din interiorul unui sistem socialist care s-au înfruntat în plan profesional cu nişte profesionişti capitalişti de excepţie. Ioan Ceauşescu nu şi-a arogat niciodată calitatea de a fi cel mai mare reformator al horticulturii socialiste. El mărturiseşte că adevăratele creiere ale modelului reformator, promovat sub gestionarea sa, se află în interiorul sistemului. Calitatea lui stă în înţelepciunea de a aşeza specialiştii pe o organigramă care să le ofere posibilitatea exprimării şi materializării unor idei novatoare ce par a le fi interzise astăzi.

Un om, o viaţă, o enormă presiune

Coordonatorul lucrării lui Ioan Ceauşescu, lansate pe piaţă zilele trecute, vrea să ne inducă ideea că autorul moral al ridicării horticulturii româneşti la cotele înalte ale performanţei se substituie, în fapt „omului care este sclavul pasiunilor sale“. Niciodată el nu a făcut caz de capacitatea sa profesională. El a adus mereu în prim-plan calităţile profesionale ale colaboratorilor din jurul său. Pe aceştia îi evocă mereu, inclusiv pe acei care îl fac uitat. Coordonatorul noului produs editorial al profesorului universitar Ioan Ceauşescu, Alexandru Dida, afirmă în prefaţa lucrării că, în esenţă, omul care face confesiunile profesionale de faţă este unul ce a crezut cu putere în destinul său, călăuzit fiind de ideea performanţei şi eficienţei. Lucrarea pe care ne-o prezintă astăzi Nelu Ceauşescu are în urma sa alte 270 de studii ştiinţifice, toate având drept scop cunoaşterea şi asimilarea celor mai noi tehnologii aplicate în horticultura ţărilor dezvoltate. În cele trei decenii de activitate, nu a existat zonă horticolă în România în care să nu fie implicat Nelu Ceauşescu. Nu au existat specialişti care să nu se bucure de sprijinul său în tot ce au făcut pentru progresul horticulturii româneşti.

Noua lucrare a lui Ion Ceauşescu este structurată pe trei mari capitole. Primul abordează strategia de dezvoltare a horticulturii româneşti în perioada 1957-1989. Partea a doua şi a treia ţin de activitatea sa în plan ştiinţific. Bilanţul activităţii sale rămâne scris în documente statistice ce nu pot fi contestate. Evoluţia horticulturii româneşti se concretizează în randamentele competitive, dar mai ales într-o calitate fără egal a legumelor şi fructelor româneşti. Mai ales într-o perioadă în care fermierii occidentali recurgeau la aplicarea nesăbuită a unor substanţe chimice otrăvitoare pentru sporirea producţiilor. Retras undeva într-o casă din apropierea Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară, Ion Ceauşescu încearcă să ne reamintească că se află printre noi şi nu pretinde decât un mic respect pentru ceea ce a făcut pentru unii dintre semenii noştri şi cu deosebire pentru clădirea unei horticulturi performante, care doar cu numele era comunistă.

Iosif Pop
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 3, 1-15 FEBRUARIE 2011