Starea culturilor de toamnă

• Dacă mai plouă e bine, dacă nu, e suficient deocamdată!

Cadru universitar, fost director de DADR şi actualmente preşedinte al Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice din judeţul Călăraşi, Ion Ciulinaru exploatează în cadrul unui grup de firme o suprafaţă de 2.400 ha. A semănat din toamnă aproximativ 70% din suprafaţă cu cereale păioase şi rapiţă, iar diferenţa o cultivă în primăvară cu porumb şi floarea-soarelui. Este mulţumit de cum se prezintă culturile, asta şi datorită tehnologiei aplicate, care le-a ajutat să intre bine pregătite în iarnă. Dacă ar fi să ia în calcul şi umiditatea din sol, care se apropie de optim, atunci anul promite mult, cu atât mai mult cu cât exploataţia se întinde într-o zonă unde sistemul de irigaţii nu mai există. Stratul de zăpadă în zonă, de la Călăraşi până la Slobozia, era la începutul lunii martie de 3 cm.

Rapiţa s-a dezvoltat bine

Pe lângă condiţiile climatice prielnice din iarnă, bucuria agronomului este că mai bine de jumătate din suprafaţa semănată cu rapiţă, care însumează cca 430 ha, a reuşit să prindă o gură de ploaie în toamnă şi s-a dezvoltat foarte bine. „A intrat în iarnă având o talie de cca 25 cm, o densitate bună şi sigur în aceste condiţii va ieşi bine şi din iarnă”, este de părere Ion Ciulinaru. La începutul lui martie, fermierul s-a grăbit să administreze azot pe suprafaţa de rapiţă nefertilizată în toamnă. „Momentul trebuia valorificat, spune el, pentru că imediat la intrarea în vegetaţie rapiţa are creşteri mari şi e păcat să distrugi cultura intrând cu utilajul, chiar dacă există culoarele de trecere“. În opinia sa, la rapiţă sunt esenţiale apa şi tratamentele. Cum apă a avut suficientă, inginerul se preocupă acum să ţină sub control bolile şi dăunătorii. Astfel, pe lângă cele două tratamente din toamnă, urmează să mai efectueze încă 2-4 la număr în primăvară. „Sunt costisitoare, spune el, dar sunt obligatorii dacă vrei să ai o cultură rentabilă.“

Fertilizări fracţionate, dar atunci când trebuie

Culturile de cereale, grâu şi orz au intrat în iarnă într-o stare de vegetaţie bună, asta şi pentru că au fost fertilizate cum trebuie, iar semănatul a avut loc în perioada optimă. Acum, la pornirea în vegetaţie, fermierul este pregătit cu îngrăşăminte chimice. Cei 40 de ani de experienţă l-au ajutat să stăpânească pe deplin tainele fertilizării, despre care susţine că trebuie aplicată fracţionat, dar atunci când trebuie. Aşa se face că inginerul a aplicat anul acesta înainte de arat îngrăşămintele pe bază de fosfor (superfosfat), iar după mobilizarea terenului, odată cu pregătirea patului germinativ, a încorporat în sol şi cca 30% din îngrăşămintele pe bază de azot. „Noi, din cauza sărăciei, aplicăm fosforul mai rar, cam o dată la 2-3 ani pe toată suprafaţa şi-l mai aplicăm uneori odată cu îngrăşămintele complexe.“

Urmează fertilizările din primăvară, pe care le efectuează numai în momentul în care planta pleacă în vegetaţie, mai concret după 15 martie, când vor fi aplicate restul de îngrăşăminte pe bază de azot rămase din toamnă, mai exact 180-200 de kilograme de azotat de amoniu la hectar care, de asemenea, se aplică fracţionat: 100 kg la intrarea în vegetaţie şi restul după alte trei săptămâni. „Sigur că în perioada de vegetaţie, odată cu tratamentele fitosanitare, dar şi cu ocazia erbicidărilor, mai administrăm şi îngrăşăminte foliare, de regulă trei la număr“, afirmă agronomul.   În ceea ce priveşte bolile şi dăunătorii, el consideră că, pe cât posibil, trebuie aplicate minimum trei tratamente. Vestea bună este că, la fel ca în ultimii ani, se pare că nici anul acesta fermierii nu se vor confrunta cu un atac masiv de ploşniţa-cerealelor.

Pregătiri pentru campania de primăvară

La momentul de faţă, inginerul are deja încheiate contracte cu furnizorii de inputuri care îi vor asigura produsele pentru toată tehnologia, erbicidele fiind primele care urmează să sosească. Dacă în toamnă a prins îngrăşămintele la un preţ destul de convenabil (a plătit doat TVA-ul, restul rămânând pentru sfârşitul lui august), îngrăşămintele achiziţionate în iarnă, în special cele pe bază de azot, dar şi cele complexe le-a achiziţionat la un preţ mai mare. „Dar îngrăşămintele sunt scumpe oricum, şi în toamnă şi în primăvară, în condiţiile în care cerealele au un preţ bun acum, dar să nu uităm că noi anul trecut le-am vândut cu mai puţin de 0,5 lei/kg şi asta atât din lipsă de informaţie cât şi a capacităţilor de depozitare”, mai spune fermierul. Din aceste motive acum are în faza de construire un siloz cu o capacitate de cca 10 mii tone care îi va satisface necesarul de depozitare a producţiei proprii.

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 6, 16-31 MARTIE 2011

copyright lumeasatului.ro