În orice condiţii asolamentul este obligatoriu

Întrebaţi fiind în ce măsură poate fi respectat asolamentul în condiţii de secetă, mai mulţi fermieri s-au pronunţat pentru o rotaţie a culturilor care să respecte cerinţele biologice ale acestora, dar şi o valorificare raţională a diferitelor tipuri de soluri. Iată două dintre răspunsurile primite.

Norma de sămânţă, mărită cu 50%

Alexandru Porumb, administrator al SC RALEX PROFARM SRL. Suprafață cultivată - 700 ha în zona Frumușani (Călărași) și Herăști (Giurgiu)

„Chiar și în condiții de secetă, asolamentul culturilor trebuie respectat. Nu poţi, de pildă, să semeni rapiță după floarea-soarelui deoarece fac parte din aceeași familie şi au boli comune. De asemenea, nu este indicat să depăşeşti perioada de trei ani consecutivi în aceeași solă pentru orz și grâu. În condiții de secetă, cererea principală pentru înființarea culturilor este pregătirea cât mai bună a patului germinativ.

Aşa că în această toamnă am semănat grâu și orz după floarea-soarelui, dar și după porumb „în disc” pentru că doar aşa am reușit să pregătesc un pat germinativ corespunzător pentru acestea.

Din păcate, ne confruntăm cu o situaţie deosebită. Din cauza secetei rapiţa a răsărit cam în proporţie de 10% din suprafaţă, cultura fiind compromisă. La orz şi grâu gradul de răsărire este de 80%.

Restul de 20% este nerăsărit, stă în pământ ca în sac. Până nu vor veni precipitații nu există nicio șansă să răsară, cu toate că terenul a fost pregătit corespunzător, iar culturile au fost semănate în perioada optimă. Din cauza condițiilor de secetă, cantitatea de sămânță semănată a fost mărită chiar până la 50% față de norma optimă.“

O rotaţie corectă, cheltuieli mai mici la hectar

Viorel Matei, administratorul SC MATEI SRL. Suprafaţa cultivată – 3.000 ha teren în zona Cenad (Timiş)

„Indiferent dacă este secetă sau nu, asolamentul este obligatoriu pentru cei care vor să aibă producții performante. De exemplu, floarea-soarelui nu poate fi însămânțată pe aceeași solă mai devreme de patru ani. În zona noastră, prin anii ’70 am avut atac masiv de Phoma tocmai din această cauză. Ca urmare, vreo zece ani nu am mai cultivat respectiva specie.

La porumb nu se acceptă mai mult de doi ani în monocultură. La grâu, foarte rar se acceptă doi ani la rând, dacă nu există altă posibilitate. Normal, grâul după grâu nu poate depăși 30% din suprafața reînsămânțată. La rapiță, niciodată mai devreme de trei ani.
Asolamentul aduce mai multe avantaje. În primul rând, culturile pot fi însămânțate la timp.

În al doilea rând, se pot obține recolte bune, chiar dacă se fertilizează cu o cantitate mai mică de îngrășăminte chimice. Apoi, poate cel mai important aspect este evitarea bolilor și dăunătorilor. Vă rog să rețineți că agricultorii care practică asolamentele au cheltuieli la hectar cu aproximativ 10% mai mici față de ceilalți.

Eu, după floarea-soarelui pun grâu sau orz. În următorul an vin cu porumb, după care din nou cu păioase. În continuare pun fie soia, fie alte leguminoase. Dacă am fi avut voie să cultivăm soia modificată genetic în zona noastră, toți ar fi semănat-o pe 25-30% din terenuri, ceea ce ar fi ajutat la asolament și la refacerea solului.

Grâul și orzul – culturile înfiinţate în toamnă – au răsărit bine. Să vedem cum se vor dezvolta, până vine zăpada.

În ceea ce priveşte cultura de rapiță, în ultimii ani nu am mai cultivat-o din cauza condițiilor neprielnice. Acum am însămânțat, dar a răsărit foarte prost. Încă nu știu dacă voi pune altceva.“

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.23, 1-15 DECEMBRIE 2011