Adunaţii Copăceni, ca o grădină în viitoarea zonă metropolitană

Când vorbim despre starea şi imaginea unei comune, este drept să spunem că aceasta este o oglindă pentru cel care se află la conducerea primăriei. Comuna Adunaţii Copăceni din judeţul Giurgiu este una dintre localităţile care impresionează atât prin frumuseţea locurilor şi hărnicia sătenilor, dar mai ales prin dimensiunea economică şi locul pe care îl ocupă în bazinul legumicol de lângă Capitală.

Primarul Ion Tache se află la primul mandat, însă rolul pe care l-a jucat în schimbarea destinului comunei este unul primordial. Domnia sa ne-a vorbit despre aspectele sociale şi economice ale localităţii, dar şi despre eforturile pe care le-a făcut pentru a aduce Adunaţii Copăceni la un nivel aproape european.

Agricultura este la mare preţuire

Dacă în călătoriile noastre prin alte comune aveam parte de imaginea dezolantă a terenurilor lăsate pârloagă, aici am avut surpriza de a vedea întinderi roditoare, semn că agricultura este încă la mare preţuire, iar cei care se ocupă de acest sector sunt nişte agronomi de valoare.

În spatele bogăţiei culturilor se află un peisaj la fel de impresionant. Cei mai mulţi dintre săteni au dezvoltat pe terenurile din spatele caselor grădini copiate parcă dintr-un manual de legumicultură. Aproape fără excepţie, în funcţie de posibilităţile financiare, oamenii au făcut investiţii pentru ridicarea unor cupole de polietilenă ce dau locului o imagine fascinantă. Situată în apropierea Capitalei, comuna este un furnizor important pentru pieţele bucureştene.

Asocierea, factorul decisiv

Adunaţii Copăceni se întinde pe o suprafaţă de 7.700 de hectare şi are aproximativ 9.000 de locuitori. Aproape 6.000 de hectare sunt destinate agriculturii, 90% din această suprafaţă fiind exploatată. O agricultură care se desfăşoară, potrivit spuselor interlocutorului nostru, la un nivel intensiv şi performant. Dacă alţi primari au vorbit despre o fărâmiţare excesivă a terenurilor, în Adunaţii Copăceni oamenii par să fi înţeles cât de importantă este compactarea suprafeţelor. Ce-i drept, această înţelegere vine şi din faptul că forţa de muncă nu mai este aceeaşi ca odinioară.

Drept urmare, cei mai mulţi dintre ei au arendat terenurile producătorilor mari, alegere care a fost suplinită de alternativa creării unor grădini superbe de legume şi flori. Din această activitate oamenii trăiesc decent, chiar şi în aceste vremuri de criză. La nivelul comunei există trei asociaţii importante, care reprezintă o forţă agricolă prin performanţele tehnice şi productive obţinute de-a lungul anilor.

Valorificarea, veşnica problemă

Previziunile în ceea ce priveşte producţiile de floarea-soarelui, rapiţă, porumb şi grâu de anul acesta din Adunaţii Copăceni sunt optimiste. A fost o perioadă bună pentru dezvoltarea culturilor, însă problemele vor începe probabil odată cu valorificarea producţiilor. Potrivit primarului, pericolul începe cu „invazia“ în comună a aşa zişilor samsari. Negocierile purtate între aceştia şi producători se finalizează de cele multe ori cu acceptarea unui preţ derizoriu comparativ cu cel pe care samsarii îl afişează pe piaţă.

O localitate cu faţă urbană

În pofida conjuncturii economice nefavorabile, faţa comunei a început să se schimbe în bine. Acest lucru a presupus însă angrenarea într-un proces intens de absorbţie a fondurilor europene, dar şi a altor surse de venit. Prioritatea primarului este să asigure oamenilor condiţii decente de viaţă. În acest sens, în prezent se află în derulare proiectele ce vizează alimentarea cu apă, lucrare ce se va încheia în aproximativ o lună, şi canalizarea. Tot în ideea modernizării comunei, se va începe curând construcţia unei reţele de gaze.

Prima piaţă ecologică

Un alt proiect deja aprobat vizează construirea unei pieţe ecologice moderne, cu aproximativ 40 de tarabe acoperite, care să se ridice la standarde europene. Deşi producţia ecologică implică nişte costuri suplimentare şi presupune respectarea unor reguli stricte, 100 de producători sunt dispuşi să se implice într-o astfel de activitate. În acest sens, au urmat timp de două luni un curs la finalul căruia au primit un atestat.

Şcoala. Conştienţi de faptul că investiţia în viitorul copiilor este garanţia unei vieţi mai bune, localnicii au sprijinit modernizarea cele două şcoli ale comunei, astfel încât cei peste 800 de elevi să aibă condiţii potrivite desfăşurării activităţilor şcolare.

Sănătatea. În vreme ce sistemul medical din sate, dar şi din oraşe pare să fie în moarte clinică, stare aprofundată mai ales de desfiinţarea a tot mai multor centre medicale, oamenii din Adunaţii Copăceni se pot mândri cu câteva realizări semnificative şi la acest capitol. Dispun de două dispensare reabilitate, unul dintre acestea urmând să fie dotat curând cu echipamente specifice actului medical. Mai important decât atât este faptul că se va construi o clinică medicală complexă, foarte modernă.

Pământul, la preţ de batjocură!

Dacă înainte de instalarea crizei economice mondiale, preţul metrului pătrat de pământ avea uneori valori foarte mari, acum lucrurile par să fi căzut în cealaltă extremă. Este şi cazul comunei de faţă, care în pofida faptului că are avantajul de a se afla foarte aproape de Capitală, se confruntă cu o cădere a pieţei pământului până aproape de limita de avarie. Dacă înainte preţul de negociere al unui metru pătrat de pământ construibil putea ajunge până la 40 de euro, astăzi se vinde cu cel mult 15 euro. Preţul pământului arabil a scăzut de la 8 euro la doar 2 euro.

În aşteptarea aeroportului

Potenţialul economic al comunei Adunaţii Copăceni a fost intuit încă de pe vremea comunismul, atunci când Nicolae Ceauşescu a hotărât să fie construit un aeroport modern. Proiectul întocmit în perioada anilor 1980 a rămas la nivel scriptic, fiind reluat abia în 2008, atunci când s-a hotărât construirea lui în regim public privat. Însă şi de această dată, din raţiuni economice, punerea în practică a acestui proiect de amploare a fost amânată. Se pare, totuşi, că mult aşteptatul aeroport se va construi, iar valoarea lui va fi una impresionantă, aproximativ 200 milioane de euro.

Odată cu înfiinţarea aeroportului, va avea loc probabil cea mai importantă dezvoltare economică din ultimii ani, atât prin crearea unor noi locuri de muncă, dar şi prin atragerea investitorilor în această zonă.

Laura DOBRE ZMARANDA
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.14, 16-31 IULIE 2011