Cât lapte se mai procesează în România
Efectivele de bovine s-au redus semnificativ în ultimii ani, iar drept urmare au scăzut şi cantităţile de lapte conform furnizate către procesatori. Avem cele mai numeroase exploataţii din Europa, dar din păcate cea mai mare parte dintre acestea dispun de un număr mic de animale. În ultima perioadă au început totuşi să apară investiţii în sector, în general cu capital străin, semn că ţara noastră prezintă în continuare interes pentru investitori. Cel puţin când vine vorba de agricultură.
Dacă în 2005, cu doi ani înainte de aderarea la UE, în România se produceau în jur de cinci milioane de tone de lapte, din care o mare parte ajungea la procesare, în prezent nici măcar un milion de tone nu se mai procesează. Cantitatea s-a redus de la an la an, în mare parte şi din cauza lipsei ajutorului din partea autorităţilor. Nici subvenţiile – în cazul în care fermierii le primesc – nu se ridică la nivelul celor obţinute de crescătorii din Occident.
„Cantitatea de lapte livrată procesatorilor a scăzut continuu cu circa 80% anual, după părerea mea din cauza suportului acordat sectorului de către autorităţi. Fiecare guvern a avut programul lui, dar suportul a fost de fiecare dată mai mic decât trebuia. De altfel, agenţii economici din UE au putut accesa această piaţă de 22 milioane de consumatori aproape instantaneu“, afirmă George Petrişor, prim-vicepreşedinte al APRIL.
România a obţinut de la Uniunea Europeană, la aderare, o cotă de lapte de 3,2 milioane de tone, din care două treimi, respectiv două milioane de tone, pentru vânzări directe şi 1,2 milioane de tone de lapte destinat procesatorilor.
La rândul lui, Sorin Anderco, directorul general al DN Agrar Group, susţine că aproximativ 40% din piaţa actuală de lapte nu este lapte conform, nefiind exclus ca acesta să dispară în următorii doi ani.
Pentru a ajuta micii fermieri – care în general au doar câteva vaci - să producă lapte conform, Danone, liderul pieţei interne a lactatelor, a lansat un program, care presupune un pachet de finanţare, pentru achiziţionarea de săli de muls. Practic, este vorba de o sală de muls mobilă, care poate fi amplasată în diferite regiuni. Trebuie însă ca fermierii să se asocieze, pentru că altfel investiţia nu este rentabilă.
O instalaţie de muls 12 vaci simultan costă 35.000 de euro şi dublu pentru mulsul a 24 de animale simultan. Parteneriatul se derulează între fermieri, Danone, DN Agrar Group şi un finanţator. Laptele va fi colectat de Danone, iar rata va fi reţinută din laptele colectat de la micul fermier, care va plăti eşalonat timp de cinci ani. Practic, Danone va reţine la sursă rata şi o va vira către finanţator.
Ce spune statistica
Efectivele de bovine s-au redus de la circa 6,5 milioane de capete în 1990, la aproape 2,5 milioane de animale la sfârşitul anului 2009. Potrivit unui studiu publicat de Consiliul Concurenţei în urmă cu un an, în România există 850.000 de agricultori deţinători de vaci - cel mai mare număr din UE -, din care 90% reprezintă ferme de familie, cu 1-2 animale. În UE, de exemplu, majoritatea exploataţiilor deţin între 10 şi 100 de animale, mai mult de jumătate din laptele crud fiind procesat de către cooperative - forme organizatorice ale fermierilor care deţin şi capacităţi de procesare. La noi, mai puţin de un sfert din fermieri vând laptele direct către procesatori.
Potrivit datelor INS din luna septembrie, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 7.408 tone (minus 8,8%), comparativ cu august, dar a crescut cu 2.989 tone (plus 4,1%) comparativ cu septembrie 2010.
Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2011
copyright lumeasatului.ro